Fosta închisoare Pitești va scăpa de demolare și va fi clasată monument istoric
0După articolele publicate în „Adevărul ”în toamna lui 2022 și după un apel public lansat de Fundația Memorialul Închisoarea Pitești, celularul fostei închisori Pitești va scăpa de demolare și va fi clasat monument istoric.
Luni în șir, dosarul de clasare al celularului fostei închisori Pitești, locul unde au fost chinuiți numeroși deținuți, a rămas la sertar la instituțiile statului. Dosarul fostului celular va fi analizat în luna ianuarie, urmând a fi transmis ulterior ministrului Culturii.
Inițial, la începutul anului 2021, firma Conarg, ce deține clădirea de trei decenii, a dorit să o demoleze pentru a face în locul ei un bloc.
Numai că Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș a respins solicitarea Conarg de demolare a celularului fostei închisori. Ulterior, însă procedurile pentru ca această clădire să fie clasată monument istoric au trenat și tronat.
„De la lansarea apelului nostru, la începutul lui octombrie 2022, rotițele sistemului au început să se miște. Datorită presiunii care s-a creat prin semnăturile și mesajele de pe platforma petiție online, prin presă, dar și în interiorul mai multor instituții la care am trimis apelul nostru, dosarul de clasare ca monument istoric a întregului complex al închisorii Pitești a repornit spre autoritățile responsabile. Din fericire, Institutul Național al Patrimoniului, care a preluat dosarul pentru definitivare, a fost deschis în a colabora cu Memorialul Închisoarea Pitești, care este păstrătorul unei arhive complexe ce conține documente, hărți, studii, planuri și fotografii despre clădirea fostului penitenciar și despre victimele regimului comunist închise aici. Dosarul dovedește, încă o dată, că întreaga clădire merită statutul de monument istoric de categoria A, importanță națională, și nu doar partea care aparține Memorialului, care este clasată ca monument din 2009”, precizează Maria Axinte, președintele Fundației Memorialul Închisoarea Pitești.
Documentele au fost deja transmise Direcției Județene de Cultură Argeș, ce va prezenta cazul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, în ședința din luna ianuarie a.c. Pasul următor după ședința comisiei, va fi ca dosarul să fie transmis la București, unde va aștepta aprobarea ministrului Culturii.
Procedura va fi gata până în primăvară
Fostul Penitenciar Pitești este clasat ca ansamblu în Lista Monumentelor Istorice, cu subcomponentele: Pavilionul administrativ și Pavilionul deținuți – camera 4 spital. Însă celularul fostei închisori nu este încă clasificat monument istoric.
”Dosarul, întocmit de către Institutul Național al Patrimoniului, cu anumite completări legate de partea de cadastru, obținute de Direcția Județeană pentru Cultură Argeș, va fi prezentat spre analiză Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice în ședința din ianuarie, nu s-a stabilit încă data exactă. Dacă această Comisie își va da avizul, îl trimitem spre validare Comisiei Naționale. Dacă și verdictul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice este pozitiv, și eu cred că sunt șanse mari în acest sens, dosarul va ajunge la Ministerul Culturii, pentru emiterea Ordinului de Ministru. Aștept și eu cu speranță verdictul specialiștilor. Consider că procedura se va finaliza cel târziu în primăvara acestui an”, a declarat pentru ”Adevărul” Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș.
Fosta închisoare Pitești a fost inclusă în 2019, alături de penitenciarele Jilava, Râmnicu Sărat, Făgăraș și Sighetul Marmației, pe Lista indicativă a României pentru patrimoniul mondial UNESCO și urmează să fie trimisă de Ministerul Culturii la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO.
Mai precis, Lista indicativă este un inventar de situri situate pe teritoriul fiecărei ţări Parte a Convenţiei Patrimoniului Mondial, considerate ca fiind susceptibile de a fi înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Experimentul Pitești, cel mai mare program de spălare a creierului prin tortură
În perioada 1949-1951, la închisoarea Piteşti s-a desfăşurat Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Iar dintre numeroșii deținuți care au trecut prin Experimentul Piteşti, astăzi mai sunt în viaţă mai puţin de zece.
Scriitorul Aleksandr Soljeniţîn - laureat al Premiului Nobel pentru literatură – era de părere că experimentul de la Piteşti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane“, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a considerat Fenomenul Piteşti „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră“.
Doisprezece tineri au murit în cadrul Experimentului Piteşti şi câteva sute au fost schingiuiţi. Sute de foşti deţinuţi au rămas cu traume psihice sau fizice pe viaţă.
Penitenciarul Piteşti a fost ridicat în perioada 1937-1941 şi, la vremea respectivă, era cel mai modern spaţiu de detenţie din România. Situată în extremitatea nordică a oraşului, clădirea era structurată pe patru niveluri: subsol, parter şi două etaje, dispuse în forma literei „T“.
A funcţionat însă ca penitenciar până în 1977, când, în urma presiunilor făcute din Occident, închisoarea Piteşti a fost definitiv închisă, în sediul ei fiind mutat Trustul de Construcţii Industriale Piteşti. La începutul anilor 1980, pe circa o treime din suprafaţa curţii penitenciarului au fost construite blocuri de locuinţe, însă o parte a zidului care înconjura Penitenciarul Piteşti mai există şi astăzi, pe latura de nord-vest a închisorii.
Se încarcă comentariile...
