Tezaure îngropate de milenii, aduse la lumină de hazard. Căutătorii moderni de comori FOTO
0Detectoriştii, sau căutătorii moderni de comori, sunt din ce în ce mai prezenţi în peisajul arheologic actual. Graţie tehnologiei, tezaure îngropate de milenii au fost aduse la lumină de hazard, detecţia fiind un domeniu care are din ce în ce mai mulţi adepţi în România ultimilor ani.
Pasionaţi de arheologie, dar altfel decât cea tradiţională, sunt destui şi prin Neamţ. Înarmaţi cu aparate şi colindând locuri mai puţin umblate, unii au fost inspiraţi, având cu ce se „lăuda“. Unul dintre ei este Marius Irimia, actualul viceprimarul municipiului Piatra Neamţ, care de ani şi ani colindă judeţul.
În timp, el a adus la lumină vreo zece tezaure monetare şi diverse artefacte. În ceea ce priveşte monedele, a descoperit peste 1.000, în special denari romani, unele intacte, în vase de tazaurizare. Cum teritoriul Neamţului nu era parte a Imperiului Roman, se bănuieşte că acestea au ajuns aici în urma schimburilor comerciale.
Marius Irimia are la activ şi alte descoperiri, printre care o sabie veche de peste 4.000 de ani. Una dintre cele importante este un topor de aramă, cu braţele dispuse în cruce, cu un braţ cu tăişul orizontal şi celălalt cu tăişul vertical, perpendicular unul pe celălalt. L-a găsit pe 12 ianuarie 2020, în zona comunei Mărgineni, alături de el fiind şi resturi ceramice.
„E din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale eneoliticului. Este printre primele modele apărute în România, în urmă cu 6000 de ani. Un simbol al puterii, fie ca simbol individual (însemn al puterii şefului de trib, un fel de sceptru), fie ca simbol al întregii comunităţi. Era un obiect de paradă, folosit în ceremoniile magico-religioase“, explică Marius Irimia.
În februarie 2016, dăduse peste alt topor de bronz cu gaură de înmănuşare transversală de tip „Monteoru“, vechi de 3800 - 3500 de ani. Despre pasiunea sa, Marius Irimia, spune că, înainte de a cutreiera în lung şi lat ţinutul Neamţului, se informează din diverse cărţi şi tratate de istorie, pentru o găsi acele locuri unde ar putea fi vestigii arheologice.
„Duminica aceasta am avut parte de mulţi fluturi în stomac“
„Mă bazez şi pe studiul cărţilor de istorie. Eu văd altfel locurile, aşezările acestea. De exemplu, când mă uit la un deal, văd dacă acolo este o terasă, dacă a fost un loc preferat şi locuit de strămoşii noştri în caz de atac sau primejdie. De obicei sunt singur în căutările mele şi îmi place să detectez mai mult pe dealuri“, destăinuie inginerul silvic.
Printre cei pasionaţi de domeniul menţionat se află şi Ovidiu Constantin, nimeni altul decât preşedintele Club Detect Metal Roman. Şi el colindă judeţul în căutare de artefacte, fiind autorizat din 2016. Iar acum doi ani, şi-a adăugat în palmares câteva obiecte a căror vechime este estimată la peste 3.000 de ani.
Era duminică, 26 aprilie 2020, când paşii l-au purtat în localitatea Icuşeşti, fiind însoţit de un prieten, care tocmai îşi achiziţionase un detector de metale. Avea apoi să spună: „Duminica aceasta am avut parte de mulţi fluturi în stomac“. Hazardul a făcut ca în acea zi să identifice un tezaur datat Epoca Bronzului.
„Timp de o jumătate de oră nu au descoperit nimic notabil, cu excepţia unor monede din perioada comunistă, motiv pentru care am decis să abandonez. Îndreptându-mă către maşină, la un moment dat, când mă aflam pe o mică terasă, un semnal promiţător avea să transforme ziua într-una memorabilă“, a declarat Ovidiu Constantin.
La o adâncime de aproximativ 25 de centimetri, avea să găsească un tezaur de aproximativ 3.000 de ani. Comoara era formată dintr-o sabie de bronz, un vârf de lance lucrat din acelaşi material, un topor din bronz de tip „Celt“, un cuţit din bronz şi un obiect neidentificat. Toate au fost predate Direcţiei pentru Cultură Neamţ.
O recentă descoperire: tezaur adus ofrandă zeilor
Despre detecţie a aflat de la TV şi s-a „îndrăgostit“. În timp, această „relaţie“ a dus la descoperirea de artefacte, monede, inele, obiecte din Antichitate, cât şi din Epoca Medievală. Între ele: tezaur format din monede romane din argint (denari imperiali), tezaur monetar din secolul XVII compus din taleri leu (Olanda), stuiveri (Germania), orţi (Polonia), reali (Spania), etc.
Pe data de 21 octombrie 2022, Nicu Mura, de loc din Bacău, şi el membru al Clubului Metal Detect Roman, avea să fie satisfăcut deplin că face parte dintre cei denumiţi căutători moderni de comori. Norocul i-a surâs tot pe dealurile din împrejurimile comunei Icuşeşti, Neamţ. Poate şi lui i-a niţel inima în loc, când aparatul i-a indicat un sunete clare, cum că acolo ar fi ceva.
Erau circa 130 de artefacte - bijuterii, aplice, nasturi, colane şi fibule. Şi ele au fost datate din Epoca Bronzului şi Epoca timpurie a Fierului, alături de un pumnal Akinakis, care ar fi de prin secolele 7-5 înainte de Hristos. Valoarea lor urmează a fi estimată. Despre această descoperire, Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, a declarat:
„Probabil a fost un loc de ofrandă adusă zeilor, după cum ne-a spus colaboratorul nostru, profesor universitar doctor Neculai Bolohan, de la Universitatea Cuza din Iaşi. Se pare că nu este un sit arheologic în locul unde au fost descoperite artefactele, întrucât au mai fost făcute căutări şi nu s-a mai găsit nimic“.
Se încarcă comentariile...
