Neamţ: Nicoleta Lăcătuş - Aduce la muzeu spectacolul naturii (PORTRET)
0În cei 30 de ani de activitate, biologul a contribuit la îmbogăţirea colecţiei Muzeului de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ cu peste 20.000 de plante.
Nicoleta Lăcătuş va împlini în noiembrie trei decenii de activitate la muzeul pietrean, unde lucrează ca cercetător. Ea şi-a început cariera ca profesor de biologie la şcoala din satul Magazia, comuna Crăcăoani. „Atunci am avut ocazia să predau copiilor primele lecţii în natură, într-o zonă care oferea din plin posibilităţi de studiu“, îşi aminteşte biologul.
Muncă împărţită între birou şi teren
La muzeu a venit în noiembrie 1980, după ce a susţinut examen pe unul din posturile scoase la concurs. „Deşi eram muzeograf, am intrat şi în tainele conservării pieselor botanice pentru expunere şi pentru colecţiile ştiinţifice. Asta a însemnat şi muncă pe teren pentru studiul vegetaţiei, a florei, a relaţiei dintre organisme“, spune Nicoleta Lăcătuş. Primele cercetări le-a făcut în zonele reprezentate în muzeu: pajiştile de pe muntele Cernegura, pădurea de pe Cozla, relieful stâncos din Cheile Bicazului şi Cheile Şugăului cu vegetaţia specifică, sau pajiştile subalpine de pe Ceahlău.
„Făceam ierbare pentru colecţii, diorame la care trebuia să prepar plantele astfel încât să aibă poziţia şi aspectul pe care le au în natură“, povesteşte biologul. În paralel, ea a desfăşurat şi activitate publicistică, având la activ trei volume de specialitate, peste 50 de lucrări ştiinţifice şi realizarea ghidului masivului Ceahlău.
A găsit rarităţi
Pe lângă activitatea de muzeograf, biologul a contribuit şi la creşterea colecţiilor ştiinţifice cu cele 20.000 de plante adunate în decursul celor trei decenii de activitate. Se mândreşte că a descoperit plante rare pe care le-a expus la muzeu. „Am luat în studiu zona Hăşmaş - Cheile Bicazului - Lacul Roşu. Am avut norocul să găsesc acolo o plantă unicat, denumită popular «cosaşul bicăjean». Tot în acea zonă am descoperit trei exemplare de «Gentiana Lutea», o specie foarte rară declarată monument al naturii“, spune Nicoleta Lăcătuş.
Biologul a făcut parte din echipa care a actualizat datele privind biologia şi geologia din Parcul Naţional Ceahlău, iar din anul 2000 a fost între cercetătorii care au întocmit documentaţia ştiinţifică pentru declararea lacului Cuiejdel ca Rezervaţie Naturală. „Îmi amintesc cât de entuziasmaţi erau danezii de bogăţia naturală de pe Ceah-lău în acel program al Consiliului Judeţean finanţat de Ministerul Mediului şi Energiei din Danemarca“, a spus în final cercetătorul.
Profil
Născută. 13 decembrie 1949, Ilva Mare, judeţul Bistriţa Năsăud.
Studii. Facultatea de Biologie, Universitatea „A. I. Cuza“ Iaşi, Doctorand în Botanică.
Familie. Căsătorită.
Întrebări şi răspunsuri
Ce poate descoperi vizitatorul la muzeu?
Copiii sunt atraşi de piesele de floră şi faună, iar una din atracţiile muzeului este colecţia permanentă de flori de mină. De asemenea, am observat un interes deosebit pe care îl manifestă vizitatorii în sectorul paleontologic, unde sunt prezentaţi peşti fosili descoperiţi pe Cernegura, Cozla şi Pietricica. Un atu pe care muzeul din Piatra Neamţ îl are faţă de alte muzee de profil din ţară este acela că toate exponatele botanice sunt reprezentate din material natural.
Care este viitorul muzeului în competiţie cu net-ul?
Sper ca muzeul să fie mai bine dotat din punct de vedere informaţional şi actualizat permanent cu exponate atractive pentru public. Informaţia dată de un ghid este mai bine asimilată decât cea luată de pe internet.
Ce-i place
Cercetătorul este pasionat de călătorii, iar observaţia naturii în timpul acestor deplasări a devenit deja un „defect profesio-nal“. „Am fost în Irlanda de câteva ori şi am rămas impresionată de faptul că natura este mereu proaspătă, acoperită de muşchi verzi“, spune Nicoleta.
Ce nu-i place
Nu-i place că ultimele schimbări ale regulilor de trafic rutier au diminuat vizibilitatea clădirii care adăposteşte muzeul. „Pentru turiştii care nu cunosc oraşul a devenit mai greu de observat şi de ajuns la muzeu pentru că acum clădirea e situată pe o stradă cu sens unic“, a spus Nicoleta Lăcătuş.