Neamţ: De la Hala-Matahala la bal mascat în Săbăoani

Lumea catolică a lăsat sec şi a petrecut ieri, în Marţea Grasă, iar astăzi posteşte şi se pocăieşte în Miercurea Cenuşii.

În cea mai mare localitate rurală catolică din ţară, Săbăoani, aseară a fost organizat un bal mascat, aşa cum prin alte locuri se desfăşoară carnavaluri. „Este o petrecere a tinerilor înainte de intrarea în Postul Paştelui. Vom avea suc, prăjituri şi vom dansa. Fiecare va veni costumat aşa cum crede el de cuviinţă. La sfârşit, un juriu va premia cel mai original costum“, a precizat preotul Marius Dumea, responsabil cu tinerii în cadrul Parohiei Săbăoani.

Printre participanţii la balul mascat s-a aflat şi Alexandru Cobzaru (16 ani). „Ne bucurăm să ne întâlnim la astfel de petreceri. Eu ţin neapărat să port un costum popular frumos, nu vreau să mă maschez în vreun personaj modern din desene animate sau filme cu violenţă“, a spus Alexandru.

Cu câteva decenii în urmă, localitatea era animată de tradiţiile dinaintea intrării în post. „Flăcăii se mascau şi ieşeau la Hala-Matahala. Aceasta însemna o plimbare prin centrul satului şi, apoi, participarea la horă sau la bal. Unii se costumau ca fetele, alţii ca diferite personaje, cum ar fi bătrânul sau ţiganul, sau îşi dădeau cu funingine pe faţă. La pălărie, cei mai mândri îşi puneau un picior de la găina tăiată în acea zi. Nu se punea picior de cocoş pentru că se considera că poartă ghinion. Fetele se îmbrăcau în costum popular“, îşi aminteşte Tereza Robu (56 de ani).

„Tradiţiile au degenerat“
Meniul cinei din această zi era unul special, ultimul cu carne până la Paşte. „Masa de seară avea la bază o găină tăiată. Din ea se făceau borş şi friptură. Bătrânii pregăteau găina întreagă, umplută cu o compoziţie de orez, legume şi măruntaie tocate. Se mai făceau plăcinte cu brânză pentru cina de marţi şi cu varză pentru miercuri, când e post“, mai spune Tereza Robu.

Cercetătorul Ion H. Ciubotaru a scris despre tradiţiile lăsatului sec în volumul al II-lea al lucrării „Catolicii din Moldova“. „În majoritatea localităţilor, tradiţiile prilejuite de intrarea în post au degenerat“, a spus ieşeanul. Astăzi, în prima zi din Postul Paştelui, catolicii merg la biserică, unde, preotul le presară cenuşă în cap sau le face semnul crucii pe frunte cu cenuşă, în semn de pocăinţă şi de recunoaştere a caracterului trecător al vieţii.