Hacker-ul care a ţepuit American Express cu 850.000 de dolari a vrut să plaseze euro falşi într-o bancă

Hackerul Iuliu-Iulian Ciorba (35 ani) a fost trimis în judecată alături de alte 18 persoane, fiind acuzat de procurorii DIICOT de constituirea unui grup infracţional organizat şi de mai multe infracţiuni privind regimul  comerţului electronic, evaziune fiscală şi spălare de bani. Orădeanul a fost arestat anul trecut, după ce a fost prins în flagrant cu 35.000 de euro falşi pe care ar fi încercat să-i plaseze într-o bancă

Procurorii  DIICOT susţin că Ciorba, în calitate de lider al grupului infracţional organizat,  împreună cu alte persoane, au falsificat  instrumente de plată electronice emise de instituţii bancare din străinătate - cu predilecţie American Express, şi au efectuat operaţiuni financiare frauduloase prin utilizarea cardurilor falsificate. O parte dintre membrii grupării aveau rolul de a procura datele titularilor de carduri precum şi datele conturilor acestora şi  de a le transmite lui Ciorba care, utilizând aceste date şi echipamente specifice, realiza cardurile falsificate.Cardurile au fost folosite în magazine din judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin, efectuând operaţiuni nereale. „Prejudiciul cauzat de către inculpaţi societăţii American Expres este de aproximativ 850.000 de dolari. În cauză s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra mai multor sume de bani, imobile şi autoturisme aparţinând inculpaţilor", se arată în comunicatul transmis marţi de către DIICOT. Dosarul a fost trimis spre soluţionare Tribunalului Bihor.

Recidivist

Iulian Ciorba are la activ mai multe condamnări și este judecat pentru loviri și furt calificat. În luna aprilie a anului trecut, orădeanul a fost arestat, după un flagrant organizat de către polițiștii orădeni la Lugoj. Gruparea condusă de Iulian Ciorba a fost urmărită de anchetatori săptămâni în șir. Oamenii legii au reușit să-i prindă în flagrant anul trecut și ca urmare a interceptărilor telefonice. În dosar se arată că Ciorba, considerat liderul rețelei, ar fi fost contactat imediat după Paște de Alin Bălășoiu, care i-ar fi spus că-l cunoaște pe directorul băncii Alpha Bank din Caransebeș și i-a propus să facă rost de valută falsă pe care să o schimbe la bancă. Din rechizitoriu reiese că gruparea a început demersurile pentru cumpărarera valutei false în jurul datei de 18 aprilie 2010, când Bălășoiu l-ar fi sunat pe Ciorba să-i dea ok-ul pentru punerea în aplicare a planului. Bănuind că ar putea fi ascultați, membrii grupării nu foloseau în discuțiile telefonice cuvintele bani sau euro. Ei vorbeau despre "europeni", "tone", "metri" "iarbă", "gazon" sau "cablu".

Banii urmau să ajungă în tezaurul băncii

Din convorbirile interceptate reiese modul în care gruparea a pus la cale cumpărarea a 70.000 de euro de la un cetățean bulgar și negocierile cu privire la procentajul care-i revine fiecăruia. "Ciorba Iuliu Iulian a dorit să aibă controlul asupra activităților ce urmau să se desfășoare în Bulgaria, respectiv a cumpărării valutei false cu suma stabilită de el, de 17.500 euro...", se arată în rechizitoriu. Potrivit documentului, Iulian Ciorba urma să preia valuta falsă, doar jumătate din suma discutată inițial, în parcarea unui Peco din Lugoj și să o predea lui Alin Bălășoiu în Caransebeș. "Conform planului, cei doi inculpați urmau să se întâlnească la o cafenea din Caransebeș cu Franț Alexandru (directorul de bancă n.r.) pentru ca acesta să preia valuta falsă... și să o introducă în bancă", se mai arată în rechizitoriu. Cei 35.000 de euro falși ajungeau astfel în tezaurul băncii, iar la gruparea condusă de Ciorba urma să ajungă 70% din valuta bună, în circa 2-3 ore. "Din valuta astfel înlocuită, inculpatului Ciorba Iulian i-ar fi revenit 40% , iar inculpatului Bălășoiu Alin i-ar fi revenit 30%", au stabilit anchetatorii.

Anchetatorii au stabilit, în urma examinării convorbirilor telefonice, că timișorenii Alin Bălășoiu și Bogdan Dumitru Riza au sprijinit gruparea constituită de orădeanul Iulian Ciorba "în scopul deținerii de valută falsă în vederea punerii în circulație, atât prin conceperea planului infracțional cât și prin insistența și perseverența ca valuta falsă să fie procurată în timp foarte scurt - de patru zile, până în dimineața zilei de joi 22 aprilie 2010, dată la care urma să fie pusă în circulație".

Convorbirea telefonică din data de 18 aprilie, între Bălășoiu (B) și Ciorba (C), reprezintă momentul declanșării planului.

B- .... Na bă, vezi că am vorbit cu omu.

C- Da.

B- Poate, da, o zis că are vreo șaptezeci de mii!

C- De cât, de ce?

B- De sută! Sau două sute, nu știe până mâine dimineață! Poate să facă da nu știu cât de repede, luni, marți, miercuri, că ăla care-I acolo, I în concediu, știi, și el face totul, înțelegi?

C- Aha.

B- Dan a, cât de repede, cât de repede.

C- Cât vrea el de acolo procent?

B- Zece la sută, cît.

C- Ăla ia zece la sută.

B- Păi da. Înțelegi?

C- Șaptezeci de mii de sută.

B - Da, are el, că acuma i-a făcut, vineri! Are cupiurile, sau nu știu cum zile el, că nu mă pricep!

Cei doi mai poartă o discuție pe această temă, în aceeași zi.

B- Da? Ai reușit să vorbești ceva?

C- Nu, nu încă

B- Încă nu.

C- Ah, am înțeles. Am crezut că ai reușit să vorbești!

B- Nu, te sun eu oricum. Îi aduce de dincolo...

C- Aha. Să vedem dacă mă înțeleg cu el la procent, îți dai seama?

B - Da cât, vrea mult?

C - Nu știu, treizeci și cinci, patruzeci.

B - Bă, dă-l în ... mea!

C- Ce am vrut să zic! Da omul e sigur că face chestia, nu cumva te cheamă și ...?

B - Da, dacă îți spun că da. Mergem îi lăsăm pe acolo și stăm pe acolo, nu?

C- Da, logic!

B - Când prinde el momentul, îi pune. Știi? Nu-l pune cu mine de față sau cu tine sau... Vine omul la el, se duce acolo, când are o schimbare, o ceva, înțelegi? Iar când își face casă, eu știu, ... mea, el știe, nu mă pricep. Înțelegi ce zic?

C- Îhî.

B - No da el trebuie să aibă înainte, să-I aibă la el când e acolo, știi?

C - Logic! Vezi să nu-ți tragă țeapă sau din alea!

B - Da trage ..., trage țeapă! Păi cum să tragă țeapă, că e vărul lui prietenul meu? Cum, mergem, stăm la el acasă! Dă-l în ... mea, nu stă aicea!

C - Apoi eu știu!

B - Dracu, nu stăm în față acolo, la clădire, nu, cum stau? Stai cuminte!

C - Da?

B - Înțelegi? No atâta o zis el, că știe ce, știe el ce a făcut vineri. Îs șaptezeci, înțelegi, care sunt sută la sută sunt puse! Știi?

C - Da.

B - No și celălalte nu se știe cât are, de două sute, cât nu are! Despre ceilalți parai nu are nimic, știi, foarte, foarte puțin

C - Ce am vrut să zic! Ar trebui să schimbe alea de, știi să schimbe rolele alea, să ia jos după alea bune și să le pună peste.

B- Păi normal, știe el, știe el, da.

C - Da, să rămână acolo așa cum au fost.

B - Păi normal! No și atunci pică "mortul" pe fraier, pe casier, nu?

C - Logic!

La scurt timp, Ciorba (C) l-a contactat pe Csaba Iosif Barta (B) și i-a cerut să i-a legătura cu Zoran Tismănariu, pentru a procura cei 70.000 de euro falși.

C - ...... Ce am vrut să zic, vorbește cu Zoki dacă îmi dă din alea albastre, costum din ăla albastru, știi tu, de o sută.

B- Așa.

C - Mărimea o sută. Șaptezeci de mii trebe!

B - La ce bani?

C - Șaptezeci de mii. Vezi i dă la douăzeci la sută?

B - Mă la banii ăștia cred că da! Da o să vorbesc cu el!

C - Da azi, mâine mi-i trebuie, mâine avem nevoie de ei deja!

B - Mâine ai nevoie de ei?

C- Da, da.

B - Na hai că vorbesc cu el, care ai zis? Mărimea o sută?

C - Da, da, o sută din ăia albaștri!

B - Albaștri!

C - Verzi, verzi!

B - Verzi, verzi, da, am înțeles. Americani să fie, bun.

C - Nu americani, europeni.

B - Europeni?

C - Da, da, europeni!

Bani falși aduși din Bulgaria

Iosif Barta l-a contactat pe Tismănariu cu care s-a înțeles ca 3.000 de euro din cei 70.000 de euro să fie împărțiți între ei. Banii urmau să fie obținuți de Tismănariu prin negocierea prețului de cumpărare a valutei false. Astfel, ei urmau să ofere bulgarului Ștefanov Ianko 14.500 de euro, în loc de 17.500 așa cum s-a înțeles Barta cu Ciorba, pentru 70.000 de euro falși. În următoarea zi, la 19 aprilie, Iosif Barta a organizat o întâlnire la restaurantul Stradivarius, din Timișoara, cu Iulian Ciorba și Ovidiu Toderici, pentru a stabili plecarea spre Bulgaria, de unde urmau să cumpere cei 70.000 de euro falși. Ciorba, care dorea să aibă controlul asupra cumpărării valutei, a decis ca timișoreanul Cosmin Șandra să plece împreună cu Zoran Tismănariu în Bulgaria. Intermediar între reprezentanții grupării lui Ciorba și bulgar a fost un alt timișorean, Dănuț Stoica. Potrivit planului pus la punct cu ocazia întâlnirii de la Stradivarius, Tismănariu, Stoica și Șandra au plecat în Bulgaria, de unde au reușit să cumpere, în două tranșe, 35.450 de euro, falși.

Din convorbirile telefonice, anchetatorii au stabilit că Alin Bălășoiu și Bogdan Riza au decis să se abată de la planul pus la cale de Iulian Ciorba. "Au pus la cale un plan pentru a fugii cu valuta falsă - după ce le va fi predată de către Iulian Ciorba și de a o pune în circulație în municipiul Timișoara", se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii orădeni.

Planul lui Ciorba

În dosar se mai arată că Ciorba a stabilit să preia valuta falsă în dimineața zilei de 22 aprilie, în parcarea stației Peco OMV, de la intrarea în Lugoj. De la el urma să fie preluată de Alin Bălășoiu, în Caransebeș. Conform planului, cei doi urmau să se întâlnească la o cafenea din Caransebeș cu Alexandru Franț, directorul băncii unde urma să fie plasată valuta falsă. "Suma de 35.000 de euro falși a fost legată cu elastic în teancuri de câte 10.000 de euro, respectiv 5.000 de euro, și urma să fie schimbată cu valuta din tezaurul băncii. Astfel, valuta falsă rămânea în seiful băncii prin înlocuirea valutei bune - având aplicate banderole nominale de legare a fișicurilor de bani cu ștampila băncii și semnătura responsabilului bancar, iar valuta bună, în procent de 70%, urma să fie restituită în 2-3 ore inculpaților", se arată în rechizitoriu. Din valuta înlocuită, anchetatorii susțin că 40% i-ar fi revenit lui Ciorba și 30% lui Bălășoiu.

Flagrantul a fost realizat în parcarea Peco, în timp ce Ciorba prelua valuta de la Tismănariu și Șandra. În momentul realizării flagrantului, Alin Bălășoiu se afla într-o pizzerie din Caransebeș, împreună cu Bogdan Riza și Marius Franț (fratele directorului agenției Alpha Bank Alexandru Franț). Anchetatorii susțin că ei îl așteptau pe Ciorba, să le predea valuta falsă.

O parte și-au recunoscut vinovăția

Oamenii legii susțin că liderul grupării a fost orădeanul Iulian Ciorba, el fiind și cel care a conceput planul, împreună cu Alin Bălășoiu. "A recunoscut doar parțial comiterea faptei", se arată în rechizitoriu. "O să stabilească instanța dacă el a fost liderul. Nu-i cu nimic mai lider decât ceilalți", a declarat Răzvan Doseanu, avocatul lui Ciorba. Orădeanul Ovidiu Toderici este considerat omul de încredere a lui Ciorba. El nu a recunoscut nimic în fața anchetatorilor și susține că a fost un simplu șofer. Csaba Barta este considerat unul dintre pionii principali ai grupului infracțional, însă nu a recunoscut nimic în fața oamenilor legii. Cosmin Șandra, apropiat de liderul grupării și-a recunoscut faptele, la fel ca Zoran Tismănariu a cărui mărturie a ajutat la identificarea lui Barta. Împotriva directorului băncii Alpha Bank, oamenii legii nu au găsit probe, motiv pentru care a fost scos de sub urmărirea penală.

Infractor violent

Nici cei care l-au anchetat nu au scăpat de comportamentul său violent. „Am fost ameninţat cu moartea şi am condus ancheta sub protecţia Parchetului General", a mărturisit procurorul Viorel Gavra, care l-a cercetat în unul dintre dosare. Potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Bihor, Cristian Monenci, pe rolul Curții de Apel Oradea există un dosar penal, în care Iulian Ciorba este cercetat pentru loviri și furt calificat. Mai mult, pe numele lui Ciorba există mai multe condamnări, el fiind eliberat condiționat în anul 2005. În dosarul aflat la Curtea de Apel Oradea, Iulian Ciorba și fratele lui, Marius Ciorba, sunt acuzați că ar fi agresat un orădean care i-a reclamat că i-ar fi spart apartamentul, de unde cei doi ar fi furat telefoane mobile, bijuterii și bani, în valoare de un miliard de lei. Potrivit informațiilor de la dosar, agresiunea s-a întâmplat în 21 iulie 2006. Inițial, cei doi frați au fost cercetați pentru tâlhărie, întrucât orădeanul pe care-l agresase i-a acuzat că după ce l-au bătut i-ar fi furat un telefon mobil și cheile de la mașină. Ulterior, instanța a decis să schimbe încadrarea juridică. "În cauză, din probele administrate, rezultă cu certitudine că inculpaţii nu au lovit partea vătămată în scopul de a-i sustrage vreun bun şi nici în vreunul din celelalte scopuri arătate mai sus, ci pentru a o determina să-şi retragă o plângere penală formulată pentru spargerea apartamentului, partea vătămată suspectându-i pe inculpaţi de comiterea acestei fapte", se arată în dosarul de la instanță. Ciorba a fost arestat, în acest dosar, în iulie 2006, fiind eliberat în septembrie 2007, când judecătorii au decis ridicarea măsurii arestării preventive.

Furt după furt

În același dosar există date cu privire la alte infracțiuni săvârșite de Ciorba în anii 1998, 1999 și 2001. În 1998 și 1999 acesta ar fi furat peste 200 de milioane de lei de la două case de schimb valutar. Mai mult, în 2001, Iulian Ciorba ar fi furat 43 de telefoane mobile, de la o firmă din Oradea, în valoare de 183 de milioane de lei.