Ce au în comun locuitorii orașului de pe Crișul Repede cu cei din Țara Soarelui Răsare

Respectul, răbdarea şi dorinţa de a face pe plac musafirilor sunt câteva dintre caracteristicile comune celor două popoare. După şapte zile petrecute la Oradea, cei 17 japonezi care s-au integrat în familii de orădeni se pregătesc să se întoarcă vineri în Ţara Soarelui Răsare.

 Am aflat de la ei şi de la gazde care sunt aspectele care ne unesc, în ciuda tuturor diferenţelor evidente, legate de nivelul de dezvoltare economică. Potrivit Alexandrei Reţe (17 ani), care a găzduit-o pe Nasa Suzuki (13 ani), printre atributele comune se numără bucuria de cunoaşte oameni noi şi respectul. „Avem, practic, acelaşi stil de viaţă”, a spus Alexandra.

Libertate şi respect

Oota Miyuki (44 ani) a observat că românii, la fel ca japonezii, reuşesc să-şi acorde libertate dar şi respect unii altora, în privinţa vieţii de familie. Saitou Etsuko (53 ani) a fost impresionată că, atunci când şi-a prezentat kimonourile în cadrul unui eveniment cultural, orădenii s-au aşezat respectuoşi la rând. Japoneza a recunoscut că în ţara sa curiozitatea i-ar fi împins pe participanţi să se înghesuie.

„Şi românii şi japonezii încearcă să-i încurajeze pe ceilalţi să le înveţe limba”, a observat şi Angela Pugna, organizatoarea schimbului cultural. Aceasta crede că cea mai izbitoare diferenţă între români şi japonezi este atitudinea faţă de dans. „Japonezilor le e ruşine să danseze, dar aici au avut ocazia să joace hora şi să danseze cu românii”, a povestit Angela Pugna.