Eşti martor la un accident rutier? Trei paşi simpli pentru salvarea celui rănit

0
0
FOTO ISU Constanţa
FOTO ISU Constanţa

Oamenii care se află în preajma unui accident rutier pot fi salvatorii răniţilor prin acordarea primului ajutor până la sosirea echipajelor de specialitate.

Profesorul Diana Cimpoeşu, medic-şef al Unităţii de Primire Urgenţe de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi şi coordonatoarea SMURD în regiunea de Nord-Est, a explicat că decesul pe loc al victimelor accidentelor rutiere apare atunci când răniţii prezintă traumatisme şi răni incompatibile cu viaţa sau când resuscitarea prelungită nu dă rezultate. 

„Din ceea ce am trăit noi în UPU în tot aceşti ani, numărul accidentelor rutiere este în creştere şi, în acelaşi timp, gravitatea şi complexitatea lor. Dar, odată cu dezvoltarea sistemului de urgenţă în spital şi în prespital, numărul de pacienţi salvaţi, care ajung la spital, este mai mare. Dacă înainte, unele decese se produceau în prespital şi victimele nu ajungeau la spital, acum ajung tot mai mulţi pacienţi post-traumatici la spital. Dintre aceştia, o parte sunt cei care au leziuni foarte severe şi care, totuşi, decedează. Din fericire, peste 90% au leziuni care pot fi tratate. Decesul la faţa locului se produce doar în situaţiile în care există leziuni incompatibile cu viaţa din momentul producerii accidentului sau cele în care resuscitarea prelungită nu dă rezultate”, a specificat profesorul.

Ce poate face un martor la un accident rutier

1. Apelarea numărului unic de urgenţă: În cazul în care victima este blocată în interiorul autoturismului, se sună la 112 şi apoi se începe acordarea primului ajutor.  

2. Verificarea stării de conştienţă şi a respiraţiei: Pentru aprecierea stării de conştienţă se urmăreşte răspunsul victimei la stimuli auditivi şi vizuali. În acest sens, martorul începe un dialog cu victima în urma căruia se poate stabili dacă cel rănit este sau nu conştient. Pentru a aprecia dacă victima respiră, martorul trebuie să-şi plaseze degetele în faţa nărilor celui rănit. Atunci când fluxul de aer nu se simte, se examinează gura şi nasul pentru a se verifica dacă exista obiecte care obstrucţionează respiraţia. Apoi se apreciază dacă respiraţia este prezentă prin urmărirea mişcărilor pieptului. În cazul în care victima nu respiră, i se face respiraţie artificială, gură la gură.

3. Evaluarea rănilor victimei: În cazul în care rănitul are răni deschise, se încearcă oprirea hemoragiei întrucât pierderea masivă de sânge poate duce la deces. Hemoragia poate fi oprită prin aplicarea de bandaje peste locul afectat. De asemenea, se recomandă imobilizarea provizorie a posibilelor fracturi. Pentru imobilizarea fracturilor de la nivelul mâinilor se pot folosi baticuri sau eşarfe, iar pentru imobilizarea celor de la nivelul picioarelor se pot folosi suprafeţe dure – crengi, scânduri, pături făcute sul - înfăşurate în bandaje.

Citeşte şi:

Diana Cimpoeşu, femeia pe care niciun doctor de urgenţe din ţară nu o egalează: „Sunt situaţii pe care nici cel mai grozav medic nu le poate rezolva”

Iaşi


Ultimele știri
Cele mai citite