Bucovina poate reveni oficial pe harta României odată cu regionalizarea. Decizia va fi luată după votul popular
0
Propunerea aparţine primarului municipiului Suceava, Ion Lungu, şi a fost făcută în cadrul unei dezbateri organizate la Iaşi pe tema proiectului regionalizării României.
La Iaşi are loc astăzi, 23 mai, o dezbatere publică pe tema regionalizării prezidată de vice-prim ministrul Liviu Dragnea. La întâlnirea, care are loc la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", participă toţi preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii importanţi din Moldova, precum şi specialişti în administraţie publică. Iaşiul este primul oraş în care a fost organizată seria de dezbateri intutulate „Reforma administrativ-teritorială, mai multă eficienţă în administraţia locală din România”. În următoarele trei zile vor avea loc discuţii pe această temă la Tulcea.
Ministrul Dragnea a expus în linii mari principiile regionalizării, dar până în acest moment nu au fost puse la punct toate detaliile viitoarei organizări administative a României. Numele oraşelor care vor deveni capitalele celor opt regiuni ar urma să fie definitivate cel mai târziu în luna august, iar preşedinţii vor fi aleşi în prima fază prin vot al reprezentanţilor administraţiei publice din întreaga regiune.
Dragnea spune că a organizat deja o consultare populară privind desemnarea capitalelor. Discuţiile cele mai aprinse se înregistrează în regiunile Centru şi Sud-Est, acolo unde vocea poporului a sintetizat rezultate foarte echilibrate. Potrivit sondajului prezentat de Liviu Dragnea, 28,7% dintre locuitorii regiunii Centru au optat pentru Braşov, în timp ce 25,7% pentru Sibiu. "Aici va fi cea mai grea decizie care trebuie luată. Este o competiţie egală între Braşov şi Sibiu din toate punctele de vedere. Luăm în calcul în această situaţie aplicarea modelului polonez care presupune, printre altele, stabilirea sediului regiunii într-un oraş şi prefectura regională într-un altul", a declarat Liviu Dragnea.
O situaţie complicată se înregistrează şi în regiunea Sud-Est, acolo unde Constanţa a obţinut 23,8% din opţiunile locuitorilor, dar oficialii din Galaţi şi Brăila, cu 14,8%, respectiv 14,4%, iau în calcul strategia unei uniuni pentru a se impune în faţa oraşului Constanţa.
În Moldova, sondajul arată că peste 48% dintre locuitori au optat pentru Iaşi, în timp ce Suceava a obţinut 12%, iar Piatra Neamţ 11,1%. Primarul din Suceava a propus în cadrul dezbaterii ca regiunea nordică să fie intituală fie Moldova-Bucovina, fie Bucovina-Moldova. "E cu totul altceva când mă duc în afară să pomenesc numele Bucovina, care este văzut foarte bine, decât să spun că vin din Nord-Est", a argument Ion Lungu, primarul Sucevei. Liviu Dragnea l-a sprijinit. "Sunt de acord şi spun că trebuie să dăm regiunilor nume proprii. Eu, din Teleorman, cum ar trebui să spun că sunt «trei sud-vest oltean»? Denumirea fiecărei regiuni va fi stabilită în urma unui amplu proces de consultare publică. Ar putea exista şi varianta microregiunii în cadrul regiunii mari", a mai spus vice-prim ministrul.
Ca nume de teritoriu, Bucovina, Ţara Fagilor, a început să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic din 1774 şi existat până în 1918, când regiunea s-a unit cu România. În 1940, odată cu semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, partea de nord a Bucovinei, împreună cu Basarabia şi Ţinutul Herţa, au fost anexate Uniunii Sovietice. În 1991, după destrămarea U.R.S.S., teritoriul de nord al Bucovinei a rămas Ucrainei.
Citiţi mai multe despre procesul de regionalizare al României:
Regionalizarea împarte România în şapte sau opt părţi. Primul raport oficial cu posibilele schimbări
Se încarcă comentariile...
