VIDEO Cetatea legendară a Devei, perla Transilvaniei medievale. Transformarea locului plin de istorie
0
Cetatea Devei se numără printre cele mai populare aşezări medievale ale României, însă turiştii mai au de aşteptat până când vestigiile sale vor fi puse în valoare.
Aproape 200.000 de oameni vizitează în fiecare an Cetatea Devei, fortăreaţa medievală de pe Valea Mureşului, la poalele căreia s-a dezvoltat municipiul Deva.
Cetatea a fost clădită în urmă cu şapte secole pe un con vulcanic pe care se găseau urmele unei aşezări dacice. A fost locuită până la mijlocul secolului al XIX-lea, când o explozie izbucnită în depozitul ei de muniţii a transformat-o într-o ruină. De atunci, localnicii au abandonat-o, preferând să folosească materialele din zidurile ei la construcţia caselor proprii şi a unor clădiri din oraş.
Un secol şi jumătate a trecut până când Cetatea Devei a intrat în restaurare. Cele mai ample lucrări s-au derulat în perioada 2013 – 2016, când Primăria Deva a folosit aproape 40 de milioane de lei accesaţi din fondurile Uniunii Europene, pentru a reda strălucirea monumentului istoric. În aprilie 2016, lucrările de reabilitare a incintelor exterioare ale cetăţii au fost inaugurate, iar monumentul a fost resdeschis publicului.
La acea vreme, autorităţile din Deva susţineau că investiţia va dubla numărul de turişti care vizitează „simbolul municipiului”, ducându-l la aproape 500.000 de oameni, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. În 2020, monumentul istoric a avut câteva zeci de mii de vizitatori, trecând, şi din cauza pandemiei de Covid – 19, printr-unul dintre cele mai rele sezoane turistice.
Simbolul Devei, în grija Serviciului de „spaţii verzi“
Cetatea Devei se înfăţişează oaspeţilor ei ca o fortăreaţă austeră, cu ziduri masive de piatră – reconstruite în ultimii ani, cu încăperi goale – care urmau să fie destinate unor expoziţii, cu trepte şi treceri din lemn ce scârţâie, se îndoaie şi chiar se rup uneori sub greutatea vizitatorilor, cu alei pietonale largi din care, în nenumărate locuri, s-au desprins pavajele recent îmbinate cu mortar.
Foto: Lucian Ignat
Multe dintre vestigiile sale au rămas necunoscute oaspeţilor ei, nefiind panouri pe care să le fie prezentată povestea, în timp ce locul cel mai important din cetate, Incinta I sau „palatul medieval” al acesteia, a rămas închis publicului, în aşteptarea restaurării.
Deşi este monument istoric de Categoria A, spre deosebire de Castelul Corvinilor din Hunedoara, Cetatea Devei nu are un muzeu propriu sau un serviciu la care să fie angajaţi oameni cu studii de istorie sau arheologie. A rămas adminstrată de primărie prin Servicul Public de Întreţinere şi Gospodărire Municipală (SPIGM), care se ocupă de întreţinerea spaţiilor verzi din Deva şi, bineînţeles, de curăţenia din cetate.
Ce ascunde palatul cetăţii
Cele mai importante vestigii se află în „palatul cetăţii”, vechi din secolul al XIII-lea, dar nu au putut fi puse în valoare, nefiind incluse în proiectul iniţial de reabilitare derulat de primărie. Printre monumentele importante de aici se numără şi o temniţă medievală, locul unde în 1579, a fost întemniţat şi a murit episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania.
Planurile municipalităţii
Situaţia incintei interioare se va schimba, susţin reprezentanţii Primăriei Deva. Municipalitatea a accesat o finanţare de aproape cinci milioane de euro, prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a monumentului istoric, care au un termen de realizare de 50 de luni.
Şi ascensorul Cetăţii Devei, vechi din 2005, va fi modernizat, susţin reprezentanţii Primăriei Deva. Administraţia locală va cheltui circa trei milioane de euro pentru o instalaţie nouă de transport, cu o capacitate de 30 de persoane.
Foto: Lucian Ignat
„Prin modernizarea sistemului de transport către Cetatea Deva se estimează o creştere a numărului anual de vizitatori, de la 180.000 de turişti la 250.000 de turişti (circa 28%), iar acest fapt ar contribui la îmbunătăţirea condiţiilor în ceea ce priveşte potenţialul turistic al zonei şi dezvoltarea activităţilor în domeniul turismului în municipiu”, se arată în documentele publicate de Primăria Deva.
Fortul legendar de pe Valea Mureşului şi priveliştea sa impresionantă
În aşteptarea investiţiilor care să îmbunătăţească imaginea Cetăţii Devei, cei care vizitează aşezarea istorică pot găsi numeroase motive de satisfacţie. Intrarea pe Poarta I a monumentului este gratuită, iar un tur complet al cetăţii durează circa o oră. Turiştii care vor să ajungă în cetate cu ascensorul plătesc un bilet de 20 de lei.
De la înălţimea fortului medieval, se dezvăluie panorama Văii Mureşului, străjuită de Munţii Metaliferi şi a întregului oraş Deva. În timpul stăpânirii romane, informa reputatul istoric Octavian Floca, pe culmea acestui deal se înălţa o mică fortificaţie – castellum, folosită ca post de semnalizare şi control pentru drumul pe uscat şi pe apă de pe Valea Mureşului şi pentru versanţii sudici ai Apusenilor (Munţii Metaliferi), unde se aflau bogatele zăcăminte de aur şi argint.
În depărtare, pe cursul Mureşului, se distinge Măgura Uroiului, locul unei cetăţi legendare înfrăţite cu cea a Devei. De cealaltă parte, privirile sunt atrase de crestele Masivului Retezat, de Munţii Poiana Ruscă şi de Castelul Corvinilor aflat, peste dealuri, la circa 15 kilometri distanţă. O legendă spune că un tunel secret ar fi legat în trecut cele două cetăţi medievale de la Hunedoara şi Deva, care în secolul al XV-lea au aparţinut familiei Huniazilor.
Imposibil de cucerit
Alte mărturii istorice din secolele trecute arătau că aşezarea de pe stânci era imposibil de cucerit cu mijloacele militare ale epocii medievale. A fost asediată de mai multe ori, de-a lungul timpului, inclusiv de români. În vremea răscoalei din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cetatea a fost loc de refugiu pentru nobilime şi locul unde au fost decapitaţi peste 40 de iobagi capturaţi în timpul asediului.
Amorul care a zguduit o cetate
O parte din zidurile Cetăţii Devei a rămas neschimbată după explozia din 13 august 1849, care le-a transformat în ruine. Evenimentului tragic şi controversat care a dus la distrugerea cetăţii medievale i-a fost atribuită o poveste romantică. „Povestea spune că, deoarece soţia prea frumoasă a soldatului şef al depozitului de muniţii l-a înşelat pe acesta cu un ofiţer din cetate, soţul gelos şi înşelat, pentru a-şi pedepsi soţia necredincioasă, provoacă explozia magaziei, iar cetatea a fost aruncată în aer, prinzând în dărâmăturile ruinei pe cei doi vinovaţi”, scria istoricul Octavian Floca.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
