Un nou lăcaș de cult la Prislop, locul unde este înmormântat marele duhovnic Arsenie Boca
0La Prislop, locul unde este înmormântat marele duhovnic al românilor Arsenie Boca, se va construi o nouă biserică.
Noua biserică va fi ridicată pe terenul situat la intrarea în curtea mănăstirii, așa cum a fost dorința lui Arsenie Boca, la vremea când era stareț.
Episcopul Nestor al Devei şi Hunedoarei a anunţat că noul lăcaş de cult va avea hramul „Sfântul Cuvios Mucenic Ştefan cel Nou”, sărbătorit la 28 noiembrie. Aceasta este ziua când a murit acum 34 de ani părintele Arsenie Boca.
În urmă cu câțiva ani, Gigi Becali a anunţat că a donat 5.000 de euro şi că este dispus să plătească şi lucrările.
Arsenie Boca a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria Bisericii Ortodoxe Române. Locul său de veci de la Mănăstirea Prislop este vizitat săptămânal de mii de pelerini, iar mulţi dintre ei vin în speranţa că rugăciunile pe care le fac la mormântul părintelui îi vor ajuta. Părintele Arsenie este considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop.
Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910, în satul Vaţa de Sus, din Munţii Zarandului. La naştere a primit numele de Zian Vălean. A fost fiul unui cizmar pe nume Iosif şi al Cristinei, o femeie casnică, din Ţara Zarandului. Despre primii ani din copilăria sa, a relatat chiar părintele Arsenie Boca, într-o declaraţie dată în 1945, în arestul Siguranţei, la Râmnicu Vâlcea: „Subsemnatul m-am născut în 1910, septembrie 29, în Vaţa de Sus, judeţul Hunedoara. Şcoala primară şi liceul în orăşelul Brad, acelaşi judeţ. De pe atunci mi se remarca o anumită înclinaţie spre singurătate şi spre probleme de religie”, scria părintele Arsenie Boca, potrivit documentelor păstrate în Arhivele CNSAS. Se spune că locul natal al părintelui a fost o căsuţă de pe Dealul Bujoara, aflat la marginea satului Căzăneşti, din comuna Vaţa de Sus.
Arsenie Boca a fost un elev dedicat studiului şi artelor, potrivit propriilor declaraţii. „În cursul liceului, mi-au plăcut foarte mult: matematicile, fizica, religia, desenul şi muzica. Terminând liceul şi luând bacalaureatul la prima prezentare, înclinam spre ştiinţele pozitive, dar dacă aveam avere sau garantau tutorii pentru mine intram la aviaţie la Cotroceni – ceea ce n-a fost, împiedicându-mă sărăcia. Drept aceea a biruit înclinaţia contemplativă, sau speculativă şi în 1929 m-am înscris la Academia Teologică din Sibiu”, scria Arsenie Boca, în declaraţia dată în 17 iulie 1945, anchetatorilor, la Râmnicu Vâlcea. Zian Boca a fost şef de promoţie în liceul din Brad, potrivit relatărilor foştilor săi colegi de liceu. A absolvit liceul în 1929 şi s-a îndreptat spre Teologie.
Părintele Arsenie a făcut primii paşi spre viaţa monahală la sfârşitul anilor 1930, după ce a absolvit studiile teologice şi pe cele ale Institutului de Arte Frumoase din Bucureşti. În primăvara anului 1939, pe atunci tânărul diacon cu numele Zian, fusese trimis în călugărie pe Muntele Athos, de către Mitropolitul Nicolae Bălan. În cele trei luni petrecute în „grădina maicii Domnului”, cum este numită monahia de pe muntele Athos, Arsenie Boca a muncit la construirea treptelor spre schiturile şi peşterile călugărilor şi s-a ocupat de copierea manuscriselor Filocaliei, care urmau să fie publicate apoi în România.
După experienţa de pe Muntele Athos, în anul 1939 se întoarce la Mănăstirea Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), iar în Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 este ridicat la treapta preoţească şi numit stareţ al Mânăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbând înfăţişarea locurilor.
Se încarcă comentariile...
