Templul mare de andezit din Sarmizegetusa Regia va fi restaurat. Istoria uriașei construcții antice VIDEO

0
0

Templul mare de andezit din Sarmizegetusa Regia va fi restaurat, cu fonduri europene, iar înfățișarea ruinelor sale va fi modificată. Construcția antică este cuprinsă în proiectul de reabilitare a Terasei a X-a.

Templul mare de andezit. Foto: Daniel Guță
Templul mare de andezit. Foto: Daniel Guță

Terasa a X-a din Sarmizegetusa Regia, pe care se află Templul mare de andezit, a fost inclusă într-un proiect de restaurare și conservare, estimat la peste 11 milioane de lei, potrivit devizului de lucrări prezentat de Consiliul Județean Hunedoara.

Instituția a depus proiectul în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), împreună cu un alt proiect care vizează restaurarea Forului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, estimat la 12,6 milioane de lei.

Un templu antic din Sarmizegetusa Regia, restaurat

Investiția de la Sarmizegetusa Regia pentru care autoritățile județene solicită fonduri alocate prin PNNR va cuprinde lucrări menite să oprească procesul de degradare al structurilor aflate pe Terasa a X-a (plinte, tamburi de andezit, blocuri de calcar, ziduri de susținere), care ocupă o suprafață de 3.187 metri pătrați.

„Operațiunile de conservare cuprind și recompunerea paramentului prăbușit al zidului de terasare, cu utilizarea blocurilor căzute și cu minime completări, precum și repoziționarea blocurilor dislocate. Sunt incluse și intervențiile de remediere și protecție a zidului de susținere din beton armat”, se arată în proiect.

Investiția mai include operațiuni de restaurare a topografiei antropice a Templului mare de andezit, principala construcție de pe terasa din Sarmizegetusa Regia.

„În cazul Templului mare de andezit se vor repoziționa și completa plintele de susținere a coloanelor, până la dispoziția completă stabilită prin studiu, adică patru rânduri x zece plinte și de vor recompune prin anastiloză un număr de 15 coloane (o coloană întreagă, cu bază și capitel, și 14 fragmentare), recuperându-se astfel dimensiunea verticală a monumentului și o serie de caracteristici fizice și compoziționale – scară, proporții, ritm, relație interior – exterior”, arată proiectul.

Templul mare de andezit de pe Terasa a X-a și zidul de sprijin al acesteia au fost restaurate la începutul anilor ´80, însă lucrările au fost oprite în 1982, în lipsa fondurilor alocate de statul român, rămânând nefinalizate.

Templele de pe Terasa a X-a

Terasa a X-a din Sarmizegetusa Regia este cunoscută pentru templul său cu coloane de andezit, din care s-au păstrat bazele (plintele) de andezit cu diametrul de doi metri și câteva rămășițe ale coloanelor. Templul, format din șase rânduri de coloane, cu câte zece elemente, ar fi rămas nefinalizat din cauza războaielor daco-romane.

Pe aceeași terasă se mai află rămășițele unui sanctuar mai vechi, de calcar, din care s-au păstrat rămășițele unor stâlpi și ale unor lespezi care compuneau altarul acestuia. Recent, arheologii au cercetat zona sudică a terasei, în vecinătatea templului de andezit au descoperit rămășițele unui edificiu necunoscut.

Templul mare de andezit. Foto: Daniel Guță
Templul mare de andezit. Foto: Daniel Guță

„În săpătura de pe terasa a X-a au fost identificate fundațiile unei construcții destul de mari. Spre bucuria noastră, fundațiile respective sunt destul de bine păstrate. Nu se știa despre existența ei. Știm, chiar și din săpăturile anterioare că pe Terasa a X-a, în diferite etape s-au ridicat mai multe construcții. Avem nevoie de o cercetare suplimentară și trebuie să vedem dacă nu o putem corela cu construcțiile din vechile descoperiri de pe Terasa a X-a. Este o construcție care a fost dezafectată încă din Antichitate”, afirma, recent, arheologul Răzvan Mateescu.

Templul mare de andezit de pe Terasa a X-a a avut două faze constructive. Din prima etapă s-au păstrat 34 de stâlpi de calcar, înalți de circa 83 de centimetri, susținuți pe vaze de calcar. Templul vechi a funcționat începând cu a doua jumătate a sec. I î.Hr., până la sfârșitul sec. I d. Hr, când a fost înlocuit cu templul din andezit. La fel ca alte edificii din Sarmizegetusa Regia, templul de pe Terasa a X-a a fost construit din andezit adus din carierele aflate la peste 50 de kilometri distanţă de capitala dacilor, situate pe valea Mureşului în imediata vecinătate a Devei.

„Andezitul, piatră pretabilă la prelucrare, s-a utilizat sub formă de piatră finisată şi semiprelucrată. Rezultă de aici importanţa şi valoarea deosebită ce o confereau dacii acestor roci remarcate prin rezistenţă, compactitate (vasele de andezit păstrau apa) şi aspectul estetic plăcut. Dacă pentru daci, calcarul era roca ordinară folosită în construcţii de orice fel, andezitului i se confereau (recunoşteau) calităţi superioare, inclusiv de valoare monumentală”, arăta cercetătorul Ioan Mârza, în lucrarea „Andezitul utilizat de daci în construcţiile sacre de la Sarmizegetusa Regia – Petrografia şi provenienţa” (1997).

Templul mare de andezit. Foto: Daniel Guță
Templul mare de andezit. Foto: Daniel Guță

Templul este așezat pe o terasă orizontală, marcată de șirurile de plinte de andezit așezate pe fundații de piatră spartă legată cu lut, arată arheologii.

„Cele 33 de plinte ale sale au diametre cuprinse între 2 și 2,20 metri și grosimea de circa 35 cm. Pe suprafața acestora se citesc urmele de prelucrare și de montaj ale bazelor și fusurilor de coloană care le suprapuneau. Mai mulți tamburi de andezit au fost descoperiți în zona sacră în poziție secundară sau reutilizați în zidul de incintă roman. Structura templului este descrisă de autorii cercetărilor arheologice ca fiind alcătuită din 60 de coloane dispuse în șase rânduri. Într-o altă interpretare a urmelor conservate, templul era compus din patru rânduri de câte zece coloane”, arată Studiul istorico-arhitectural al Sarmizegetusei Regia, elaborat de arheologi și de specialiștii Institutului Național al Patrimoniului.

Marile terase ale Sarmizegetusei Regia

În Antichitate, Sarmizegetusa Regia cuprindea mai mult de 100 de terase, create de oameni pe Dealul Grădiștii, prin eforturi considerabile.

Marile terase ale Sarmizegetusei Regia (IX, X, XI), pe care au fost ridicate templele, erau protejate de ziduri puternice, menite să împiedice alunecarea acestora. Erau protejate și dinspre deal și din părțile laterale de alte ziduri mai mici ca dimensiuni, toate construite în tehnica murus Dacicus.

„Cu ajutorul zidurilor s-a asigurat stabilitatea uriașelor mase de umplutură ale teraselor a IX-a, a X-a și a XI-a. Mai mult, cele trei terase sunt etajate și de fiecare dată terasa inferioară este mai lungă decât cea aflată deasupra ei, astfel că zidul de susținere a terasei superioare îndeplinea, concomitent, și funcția de a proteja pe cealaltă. Dispunerea în trepte a celor trei terase, închise de puternicele și impozantele lor ziduri albe de calcar trebuie să fi fost impresionantă, amintind, cu păstrarea proporțiilor, imaginea Pergamului antic”, arătau arheologii Ioan Glodariu (1940 – 2017, fost şef al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia în anii ´80), Eugen Iaroslavschi și Adriana Rusu, în volumul „Cetăți și așezări dacice în Munții Orăștiei” (1988).

Rămășițele unei coloane din templu. Foto: Daniel Guță
Rămășițele unei coloane din templu. Foto: Daniel Guță

Terasa a IX-a, acoperită în mare parte de pădure, era protejată din deal de un zid și susținută de alte ziduri.

Terasa a X-a, amenajată în mai multe etape, era protejată în Antichitate de un zid de susținere care se ridica la circa 6 – 7 metri, iar un alt zid ar fi fost ridicat pentru sprijinirea ei, odată cu începerea construcției la templul de andezit.

Terasa a XI-a, pe care cele mai multe temple din Sarmizegetusa Regia, cu o lungime de peste 200 de metri și o lățime de circa 50 de metri, ar fi fost sprijinită de un zid de calcar a cărei înălțime maximă ajungea la 12 – 14 metri în Antichitate.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite