Sute de copaci sunt tăiaţi în Arboretumul din Simeria. Exploatarea forestieră a stârnit controverse

Sute de copaci au fost marcaţi pentru a fi tăiaţi din Parcul Dendrologic Simeria, una dintre cele mai importante rezervaţii naturale din România.

Sute de arbori din Parcul Dendrologic Simeria au fost marcaţi pentru a fi tăiaţi în următoarea perioadă, spre nemulţumirea iubitorilor de natură.

De zilele trecute, accesul într-una din zonele rezervaţiei naturale a fost restricţionat, totuşi, un hunedorean a reuşit să fotografieze ceea ce, susţine el, este un adevărat dezastru ecologic.

„Eu abia astăzi (n.r.. luni) am aflat despre aceste tăieri. Noi nu am fost înştiinţaţi despre ele, de reprezentanţii parcului”, a declarat, pentru adevarul.ro, primarul Simeriei, Emil Rîşteiu.

Daniel Pitar, custodele Arboretumului, a informat că au fost marcaţi pentru a fi tăiaţi circa 500 de arbori, însă exploatările au loc într-o arie „artificial creată” de om. Reprezentanţii parcului dendrologic susţin că sunt tăiaţi doar copacii uscaţi sau căzuţi, iar lucrările, efectuate de o societate din judeţul Argeş, au avizele necesare,

„Nu este prima dată când are loc o astfel de "curăţenie", iar din discuţia avută cu un muncitor de acolo, mi s-a spus că va fi transportată o cantitate destul de mare de lemn. Având în vedere că Arboretumul Simeria este o comoară a României, autorităţile ar trebui să se sesizeze imediat”, a declarat, pentru adevarul.ro, Lucian Marian, un tânăr din Hunedoara care a reclamat derişările. Şi alţi iubitori de natură s-au arătat revoltaţi de cele petrecute în Arboretum.

La începutul acestui an au avut loc alte tăieri de copaci în rezervaţia dendrologică. Atunci, vzitatorii parcului au fotografiat camioane întregi încărcate cu lemne, provenite din tăierile de copaci.

Istoria parcului dendrologic
Parcul dendrologic din Simeria deţine cea mai valoroasă colecţie de plante lemnoase exotice din România, rezervaţia fiind unică în ţară,

Arboretumul Simeria a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zăvoaielor naturale din lunca Mureşului, în stil peisager (englezesc, romantic). Primele specii exotice au fost introduse pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Într-o lucrare datând din 1763 (cel mai vechi document de atestare al parcului) se vorbeşte despre o alee plantată cu castani, iar după relatările unei lucrări din 1860, tot în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost introdus salcâmul, această fiind se pare cea mai veche experimentare a speciei în ţara noastră. În decursul istoriei, parcul a aparţinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiară (Gyulay, Kun, Fay şi Ocskay), şi s-a transmis pe linie feminină.

Ca proprietar al parcului în anul 1848 este menţionat contele Kun, cu ocazia revoluţiei semnalându-se numeroase distrugeri şi avarierea clădirilor. În perioada 1870 - 1880 se fac primele remedieri ale parcului şi clădirii şi începe, după planuri precise, o îmbogăţire a parcului prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient şi America de Nord. După 1918, Fay Bela se stabileşte la Simeria, în familia lui intrând că ginere Ocskay Istvan, un artist de origine nobiliară, cu mult simţ artistic, care ameliorează parcul sub aspect peisagistic.

După naţionalizarea din 1949, parcul dendrologic a intrat în administrarea Ocolului Silvic Simeria, în 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental.

În 1954 a fost înfiinţată Staţiunea de Cercetări şi Experimentări Forestiere Simeria, care ulterior preia că bază materială Parcul Dendrologic. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, parcul dendrologic este ocrotit de lege, primind atributul de "Monument al Naturii" - rezervaţie dendrologică.

Vă recomandăm şi:

FOTO Parcul dendrologic din Simeria: locul de poveste salvat de la uitare

Un grup de hunedoreni cu iniţiativă a readus la viaţă, în ultimele luni, unul dintre cele mai impresionante parcuri din judeţul Hunedoara, Parcul Dendrologic Simeria.

Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat

Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".

FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina

Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.

FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului

Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.