Strania vânătoare de vampiri din România. „Au încins un dans, bucuroși că au dat de Necuratul“
0Credințele în vampiri i-au făcut, în trecut, pe români să recurgă la acțiuni înfiorătoare. Satul Sarmizegetusa din Hunedoara a rămas în istorie pentru o astfel de întâmplare.
Una dintre cele mai bizare relatări despre vânătorile de vampiri care au avut loc, în trecut, în satele românești a ajuns în paginile a numeroase ziare din România, dar și din afara ei.
Vânătoare de vampiri la Sarmizegetusa
Întâmplările s-au petrecut în vara anului 1938, în satul Sarmizegetusa din Hunedoara. Atunci, sătenii au răvășit cimitirul și au batjocorit mai multe cadavre, crezând că astfel vor scăpa de vampirii care le fac rău animalelor din sat.
„De un timp în comuna Sarmizegetusa bântuia cu înverşunare antraxul. Aproape toate vitele au fost contaminate de această îngrozitoare boală. Cu tot ajutorul dat de serviciul sanitar veterinar al judeţului, vitele mureau pe capete, înspăimântaţi de pierderile suferite sătenii s-au adunat la sfat pentru a întreprinde „ceva” care să pună capăt flagelului. Bătrânii comunei au fost de părere că aci nu se petrece lucru curat căci, spuneau ei, nu de mult s-a dat o luptă între strigoii din vechiul regat şi cei din comuna lor, la locul numit Curmătura din munţii Retezatului. Se vede treaba că cei din comună au ieşit biruitorii deoarece s-au apucat să mănânce vitele oamenilor. Au hotărât atunci să pornească răzbel contra acestor dihănii”, informa ziarul Patria, în august 1938.
Veterinarii au constatat că vitele mureau din cauza unei forme de antrax necunoscute. Le-au explicat localnicilor că animalele aflate pe moarte au fost muşcate fie de bufniţe, fie de vulpi sau lupi. Le-au spus însă oamenilor că boala va dispărea treptat, pentru că natura îşi va urma cursul.
Ţăranii, nemulțumiți că nu primiseră ajutorul așteptat de la autorităţi, au decis să ia măsuri, pentru că animalele continuau să le moară. La început, urmând sfaturile unei vrăjitoare, s-au înarmat cu fuioare, lână și țesături, au ales nouă fete care să toarcă și să coase costumul care înfățișa un diavol și nouă tineri care să cânte din fluier în tot acest timp.
După lăsarea serii, sătenii au îmbrăcat un trunchi de copac cu noua haină, au umplu nouă damigene de vine și nouă măsuri de grâu, au luat și o pisică neagră cu ei și au format un alai care s-a îndreptat chiuind și strigând spre hotarul satului Sarmizegetusa, cu satul Păucinești. La marginea satului, au lăsat ofrandele și au cântat „du-te ciumă dela noi, nu ne mai lua vaci şi boi”.
Profanare de morminte, condusă de vrăjitoarea satului
A doua zi, oamenii s-au întors la hotar și au găsit damigenele de vin goale. Atunci au decis să pornească la o vânătoare de vampiri.
„Și-au zis oamenii că vampirii sunt beţivi şi deci, dacă mai mor vitele, strigoii trebuiesc căutaţi printre aceia cari fiind în viaţă, nu aveau obiceiul de a refuza un pahar de băutură. Evident, boala continua să facă ravagii, ceea ce a determinat pe săteni să procedeze radical. S-au format trei echipe de câte zece persoane, care să dezgroape pe toţi aceia cari au murit în timpul ce coincide cu ivirea boalei printre vite”, arătau autorii articolului din 1938.
În prima noapte au fost dszgropate trei cadavre, dar pentru că nu prezentau semnele pe care oamenii și le imaginau că le au strigoii (să fie roșii la față și să aibă spume la gură), acestea au fost reînhumate. În a doua noapte au mai fost răvășite cinci morminte, iar pe două dintre cadavre oamenii ar fi observat semnele strigoilor.
„Chicotind de bucurie că au dat peste necuratul, au încins un dans împrejurul mortului în timp ce Baba Safta a Chiorului, vrăjitoarea satului, rostea descântece contra dracilor. Apoi foarte calmi au ciopârţit cadavrele peste cari au turnat șase kilograme de petrol lampant, dându-le foc”, informa ziarul Patria.
În scurt timp, o anchetă a avut loc, iar localnicii care au participat la profanarea cadavrelor au recunoscut faptele. Doi localnici au fost condamnați la câte o lună de închisoare, iar alți 27 au fost amendați cu câte 5.000 de lei.
„Erau fericiţi însă că nu a mai murit nicio vită. Ei atribuie acest fapt uciderii strigoilor. Adevărul este că toate vitele comunei au fost revaccinate. După ce au constatat că fapta lor a avut leac, o delegaţie a locuitorilor din Sarmizegetusa s-a prezentat la primăria comunală cerând să li se dea autorizaţie ca pe viitor să poată desgropa cadavrele în cari se va fi aciuiat vreun strigoi. In zadar li s-a explicat că adevăratul motiv al încetării boalei este revaccinarea; ei nici nu au voit să ştie aşa ceva”, informa publicația interbelică.
Vânătoarea de vampiri, în presa din SUA
Vânătoarea de vampiri fost relatată și în presa din Statele Unite ale Americii. „O izbucnire ciudată a superstiţiilor despre vampiri”, era titlul unui reportaj din revista „American Weekly”.
Jurnaliștii relatau că printre mormintele profanate în satul Sarmizegetusa din Hunedoara se afla și cel al unei tinere de 20 de ani, care își curmase viața, după ce iubitul ei o părăsise.
„Mormântul ei se afla într-un alt loc al cimitirului, nu în pământ sfinţit, pentru că preoţii au decis că tânăra s-a sinucis din cauza nebuniei. Când sicriul ei a fost dezgropat, cei trei vraci au strigat: <Uitaţi, acesta este strigoiul vostru>. În loc să se apropie de mormânt, cei zece ţărani au stat deoparte, ţinând fiecare crucifixele în mână, ascultând cum vracii vorbesc cu cel <nemort>. Apoi unul dintre vraci a ţinut un ţăruş deasupra pieptului cadavrului, în timp ce altul, cu coada unui topor, a dat o lovitură”, scria American Weekly.
Un ţipăt de durere a venit de la unul dintre cei zece ţărani, care era chiar tatăl fetei, relatau jurnaliştii. Acesta a părăsit cimitirul plângând. Cei rămaşi au continuat ritualul prin care au batjocorit cadavrul. Vracii au jurat, mai târziu, că au găsit sânge pe buzele fetei, informau autorii articolului.
Se încarcă comentariile...
