Video Satul-fantomă cu cabină telefonică folosită ca WC. Povestea stranie a cătunului Tomnatec din Apuseni VIDEO
0Cele mai multe case din satul Tomnatec din Hunedoara au fost părăsite în ultimele decenii. Una dintre gospodăriile pustii atrage însă privirile călătorilor: foștii săi locatari au transformat aici o cabină telefonică stradală, într-un WC.
Câteva familii mai locuiesc în satul Tomnatec din Hunedoara, aflat în Munții Apuseni, la limita dintre județele Hunedoara și Alba.
Până în anii ‘30, așezarea avea peste 800 de locuitori și cuprindea mai multe cătune, cele mai populate fiind Tomnatecul de Sus și Tomnatecul de Jos – fiecare cu câte o biserică veche de peste două secole.
„Satul Tomnatec din Hunedoara, atestat documentar la 1523, era alcătuit la început de secol XX din zece crânguri, în care trăiau aproximativ 300 de familii. În deceniul cinci mai trăiau în sat 171 de familii, iar astăzi satul este pustiu sau pe-aproape. În anul 1954, a fost împărțit din punct de vedere administrativ în Tomnatecul de Jos și Tomnatecul de Sus”, informa cercetătoarea Monica Dușan, de la Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad.
Ambele localități, aflate în comuna Bulzeștii de Sus, au ajuns în pragul dispariției în ultimele decenii, din cauza depopulării și a îmbătrânirii populației.
Pe dealuri, fostul cătun Tomnatecul de Sus a fost reanimat în ultimii ani după ce mai multe familii s-au mutat aici. Drumul spre sat urcă din Bulzeștii de Sus, prin cătunele Grohot și Străuți (video), locuite și ele de câteva familii, fiecare cu câte o biserică veche de secole, aflată în stare avensată de degradare. În aceeași situație a ajuns și biserica din sat, ascunsă în trecut de o centură de brazi.
La Tomnatecul de Jos, călătorii ajung pe drumul forestier ce traversează Cheile Ribicioarei (video), din comuna Ribița din Hunedoara, un loc cu un relief spectaculos, unde se află câteva peșteri locuite în cele mai vechi timpuri. În sat, turiștii descoperă câteva gospodării abandonate de mai mulți ani, ascunse de pădurea crescută în voie ori înșiruite pe marginea drumului forestier, stricat de utilaje și camioane de lemne.
Biserica din fostul cătun Tomnatecul de Jos s-a năruit în urmă cu două decenii. Pereții și bârnele sale de lemn au fost lăsate să putrezească, iar vegetația pădurii le-a cuprins în păienjenișul ei.
„Clopotele ei au fost mutate la biserica nouă din Brad, iar ușile au fost duse la un muzeu din Crișcior. Au fost luate apoi și clopotele de la biserica din deal, și ea abandonată și greu accesibilă pentru cei care nu cunosc locul, dar rămasă încă în picioare”, relata un cioban din împrejurimile satului.
În apropiere de biserică, mai multe case vechi par și ele condamnate la ruinare. Una dintre ele oferă o priveliște stranie: o cabină telefonică stradală a fost adusă aici și transformată într-un WC.
„Am ajuns în cătunul părăsit al comunei Bulzeștii de Sus, cătunul Tomnatec, mai precis în Tomnatecul de Jos. Drumul până acolo trece prin Cheile Ribicioarei și este unul forestier, greu de parcurs în această perioadă a anului din cauza exploatărilor forestiere masive ce au loc acolo. El e desfundat pe multe porțiuni. E musai să ai mașină de teren cu gardă la sol mare. Soarta și pașii ne-au dus la gospodăria vestită a familiei Toma de la numărul 5, cu o cabină telefonică albastră, transformată ingenios și practic în toaletă. Ceva folositor până la urmă. Acum în paragină. Gospodăria a fost părăsită de mult timp și este cotropită de natură. Ușa casei a rămas deschisă larg, ca un strigăt de trecere a pragului, de sete de oameni, de foc în sobă. Lucruri de-ale casei au fost lăsate exact acolo unde le era rândul ca și cum stăpânii locului s-ar întoarce curând”, spune Raul Florin Matei.
Nu se știe de unde a fost adusă cabina telefonică, dar în satul Tomnatec, în vale, nu a existat semnal de telefonie, iar cele mai multe case nu au avut nici măcar curent electric.
Testamentul trimis de pe front
Câteva fotografii și documente abandonate în locul pustiu aduc informații despre vechii locatari. Unul dintre ele este testamentul lui Simion Toma, întocmit pe câmpul de luptă din Rusia în 14 noiembrie 1942.
„Prin testament scris în Al Doilea Război Mondial, pe frontul din Rusia cu ”mintia întreagă și sănătoasă, nesilit de nimeni la cazul morții mele”, Toma Simion lasă soției sale, Toma Sîmziana, ”întriaga mea averie mobilă și imobilă cu întăbulanță sau neîntăbulanță". Testament a fost scris, însușit și semnat în prezența a patru martori: doi sergenți, un caporal și un fruntaș. Stăm pe un tezaur istoric, încă mărturie peste ani”, adaugă Raul Florin Matei.
La fel ca satul Tomnatec și celelalte localități din comuna Bulzeștii de Sus din Hunedoara, unde mai locuiesc circa 300 de oameni, au ajuns înghițite aproape complet de pădure. Acestea s-au depopulat treptat, iar multe dintre fostele pășuni, grădini și curți s-au împădurit pe măsură ce au fost lăsate pustii.
Sate părăsite din Apuseni
În comuna Bulzeștii de Sus din Hunedoara (video), aflată la 30 de kilometri de municipiul Brad, în Munții Apuseni, au rămas mai puțin de 300 de oameni, de zece ori mai puțini decât populația ei de la mijlocul secolului al XX-lea.
Depopularea așezărilor a început în anii ’30, când numeroase familii din Munții Apuseni au fost strămutate în județul Arad, pentru ca satele de la hotarele de vest ale României să fie mai intens populate cu români.
Muntenilor din Apuseni le-au fost oferite atunci terenuri mai fertile ca în munți, pentru a-și construi case, și promisiunea unui nivel de trai mai ridicat. După război, alte familii au migrat spre centrele industriale din Apuseni, oamenii putând fi angajați la minele și uzinele din zona Bradului. După 1990, depopularea așezărilor de munte a continuat, mulți localnici plecând în zone dezvoltate economic ori în afara României.
În satele din comuna Bulzeștii de Sus au rămas, în general, vârstnici, însă în ultimii ani unele gospodării vechi au fost renovate și transformate în case de vacanță și pensiuni.
Comuna este traversată de șoseaua care leagă nordul județului Hunedoara de așezările de munte din județul Alba.
De la capătul localității Bulzeștii de Sus, șoseaua spre comuna Avram Iancu, aflată la circa 30 de kilometri, este continuată cu un drum de piatră, impracticabil cu autoturismele, care trece pe la poalele dealului pe care se află satul Tomnatec.
Pădurile, marea avere a satelor din comuna Bulzeștii de Sus
Alte drumuri forestiere, pietruite ori asfaltate parțial, urcă prin pădurile dese ale comunei, până pe crestele domoale din Munții Apuseni, unde câteva gospodării locuite animă cătunele Grohot, Străuți (video), Giurgești, Păulești, Rusești, Stănculești, Tomnatec și Ticera, care fac parte din comuna hunedoreană.
Din loc în loc, drumurile trec prin mici luminișuri, unde case vechi de lemn cu curțile inundate de vegetație, amintesc că în trecut, locurile erau mult mai animate.
„Pădurile reprezintă mai mult de jumătate din suprafaţa comunei, formând un cadru natural pentru protecţia fructelor de pădure şi a faunei specifice zonelor de deal şi de munte. În zonele piemontane predomină speciile de arboret de talie mică formate din: alun, porumbar, malaiul cucului, păducel, măceş, jneapăn, mesteacăn, rugi de mure şi alte specii, iar pe versanţi predomină pădurile de fag şi de carpen în amestec cu molidul, bradul, plopul de munte etc. Pădurile în suprafaţa de 5.470 hectare au fost dintotdeauna fratele cel mai apropiat al bulzescului”, informează Primăria comunei Bulzeștii de Sus.
Alături de pădurile seculare ale Bulzeștiilor, codrii s-au extins peste fostele pajiști și livezi ale satelor, sălbăticind așezările rămase nelocuite.
Se încarcă comentariile...
