Satele tăcute din Ţinutul Pădurenilor, în imagini inedite: cum arată locul de poveste al Hunedoarei, cu case părăsite
0Numeroase sate din Ţinutul Pădurenilor au fost părăsite aproape în întregime în ultimii ani, însă în ciuda atmosferei dezolante oferite de casele vechi şi pustii, zona a rămas unul dintre locurile de poveste ale Transilvaniei. Oferă călătorilor peisaje impresionante prin pitorescul lor.
Povestea aşezărilor din Ţinutul Pădurenilor începe în urmă cu mii de ani, însă nimeni nu ştie cu precizie când pe culmile Munţilor Poiana Ruscăi, de pe care se dezvăluie călătorilor panorama îndepărtată a Retezatului şi peisajele oraşelor Hunedoara şi Deva, au început să se închege primele comunităţi. Cele mai vechi mărturii arheologice din acest ţinut sunt urmele de locuire din Neolitic ale peşterilor din Ghelari sau Bătrâna.
În preajma satelor din Pădurenime au fost scoase la iveală rămăşiţele unor exploatări miniere, ale unor necropole şi fortificaţii din vremea dacilor, tezaurele şi urmele unor aşezări romane, cuptoare de fier şi mănăstiri medievale. Satele pădurenilor au făcut parte din domeniile Hunedoarei şi Devei, de la primele atestări documentare ale celor două oraşe.
În istoria lor îndelungată, pădurenii au conservat tradiţii şi credinţe vechi, precreştine, cum sunt cele ale cântecului bradului de la înmormântare, ale priveghiului la care lumea petrece şi joacă – obicei consemnat la traci şi geţi, şi credinţa că moartea nu vine niciodată întâmplător, ci este prevestită prin anumite semne care ar putea fi dezlegate. Cu timpul, populaţia din Pădurenime s-a diminuat.
Sate depopulate
În Alun şi Faţa Roşie a mai rămas câte o familie. În fiecare dintre zecile de sate ale pădurenilor pot fi văzute numeroase case părăsite, cu obloane trase sau geamuri sparte, cu pereţi din cărămidă sau lemn, cu acoperişuri din şindrilă sau stuf, case vechi şi pustii, cu ogrăzi înfundate de bălării. Cele mai multe dintre gospodăriile abandonate păstrează semnele unei spiritualităţi profunde ale celor care le-au stăpânit: troiţe vechi, rezemate de ziduri, livezi împodobite cu cruci din lemn, prăjini în vârful cărora au rămas agăţate flori uscate şi ştergare. Bisericile satelor, ridicate pe dealuri, au şi ele secole de existenţă, iar unele, cum sunt cele din Alun şi Vălari, au fost părăsite complet.
Tăcerea satelor din Ţinutul Pădurenilor atrege numeroşi turişti, chiar dacă multe dintre drumurile sunt greu accesibile. În satele din Munţii Poiana Ruscăi şi de pe Valea Cernei, călătorii străini găsesc privelişti pitoreşti, în faţa cărora deseori rămân impresionaţi.
Ţinutul Pădurenilor se întinde între Valea Mureşului şi Ţara Haţegului şi este mărginit de Munţii Poiana Ruscăi. Are în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa şi 40 de sate de munte. Cele mai apropiate oraşe îi sunt Hunedoara şi Deva.
Vă recomandăm şi:
Sătenii din Bătrâna, o comună cu patru sate în care mai trăiesc 100 de oameni, au de câteva luni uliţele asfaltate şi de curând acces la internet, deşi aşezarea de munte este greu accesibilă. Primarul a trebuit să ducă o muncă de convingere cu unii dintre localnici, care s-au temut că asfaltul le va strica pitorescul aşezării, văzută ca un adevărat paradis rural, dar unul al vremurilor trecute.
Tradiţiile arhaice ale Anului Nou păstrate în satele din zona Hunedoarei
Cel mai important ceremonial prin care locuitorii satelor hunedorene serbau trecerea în noul an era cel al „îngropării Anului vechi”. Între tradiţiile vechi din zona Hunedoarei se găseşte şi cea a calendarului din ceapă.
Satul hunedorean Alun mai are doar un singur locuitor, însă îi uimeşte pe turiştii care ajung aici nu doar prin liniştea şi frumuseţea locului, dar şi prin drumul de marmură, de aproape zece kilometri, construit în anii ’60, care duce spre localitate.
Supravieţuitoarele blocului fantomă construit în munţi
Două femei locuiesc într-o fostă zonă industrială de lângă Hunedoara, în apropierea carierei de dolomită din cătunul Crăciuneasa. Bătrânele au rămas unicele locatare ale unui bloc ridicat de comunişti în mijlocul sălbăticiei.
FOTO Ţinutul Pădurenilor, locul de poveste al Hunedoarei
Ţinutul Pădurenilor oferă turiştilor experienţa unei întoarceri imaginare în trecut. Puţine lucruri au schimbat în ultimele decenii înfăţişarea satelor şi modul de viaţă al localnicilor, oameni ospitalieri, păstrători de tradiţii arhaice.
La începutul anilor 1960, comuniştii au hotărât transformarea unei văi de la poalele Ţinutului Pădurenilor, străbătută de râul Cerna, într-un lac de acumulare din care urma să fie aprovizionată Hunedoara şi combinatul siderurgic al municipiului. Patru sate hunedorene au fost strămutate din vale, iar oamenii au fost nevoiţi să îşi demoleze casele, şcoala, muzeul şi bisericile şi să îşi înfiinţeze gospodării noi în altă parte.
Vadu Dobrii, în trecut unul dintre cele mai prospere sate din Ţinutul Pădurenilor, a devenit un loc aproape inaccesibil din cauza drumurilor impracticabile care îl leagă de localităţile învecinate. Izolarea satului a făcut ca numărul localnicilor să scadă treptat. Mai puţin de zece familii mai trăiesc aici.
Se încarcă comentariile...
