Sate de munte pustiite din cauza drumurilor rele. Vadu Dobrii, nodul rutier al drumurilor de pământ VIDEO
0Zeci de sate și cătune de munte din Hunedoara devin aproape inaccesibile în timpul iernii. Localnicii, câți au mai rămas, așteaptă de zeci de ani modernizarea drumurilor.
În fiecare an, odată cu venirea iernii, autoritățile din Hunedoara declară închise circulației, până la sfârșitul lunii martie a anului următor, circa 27 de sectoare de drumuri județene, majoritatea din zona montană, însumând peste 250 de kilometri. Șoferii sunt sfătuiți să le evite din cauza pericolelor pe care le reprezintă în această perioadă, dar și a stării lor.
Drumuri rele în Hunedoara
Unele drumuri aflate pe „lista neagră” a Consiliului Județean Hunedoara sunt de pământ sau acoperite cu pietriș, au şanţuri colmatate, ori traversează porțiuni cu declivităţi mari şi versanți înalţi, instabili şi neprotejaţi.
Alte drumuri devin impracticabile, odată cu căderile abundente de zăpadă şi există riscul producerii unor avalanşe de zăpadă, arată reprezentanții instituției care le administrează.
În 2018, potrivit unui inventar al stării rețelei rutiere administrate de Consiliul Județean Hunedoara, peste 400 de kilometri de sectoare ale unor drumuri județene din Hunedoara, respectiv aproape o treime dintre drumurile județene erau considerate rele.
Cu timpul, unele sectoare ale acestora au fost modernizate, astfel că rețeaua de drumuri proaste a județului Hunedoara s-a redus.
Însă nu doar drumurile județene rele pun probleme localnicilor. Zeci de sate și cătune din Hunedoara au moștenit o infrastructură rutieră pe care autoritățile locale nu au reușit să o modernizeze după 1990.
Nu doar așezările de munte au rămas izolate din cauza drumurilor rele, dar și unele sate aflate în vecinătatea municipiilor Hunedoara și Deva.
Drumuri rele, la doi pași de Hunedoara
Satele învecinate Dumbrava și Cutin (video) se află la mai puțin de 20 de kilometri de Hunedoara, însă cei câțiva localnici rămași aici, unii dintre ei vârstnici, nu au apucat să vadă asfaltul pe ulițele lor.
„Drumul este cea mai mare problemă a noastră. După ce a nins în urmă cu o săptămână, a rămas o vreme acoperit cu gheață, iar când gheața se va topi, va fi numai noroi aici. Am tot așteptat să fie modernizat”, spune Ioan, un vârstnic din Cutin.
Sunt circa șapte-opt kilometri de drum nemodernizat între satul Nandru, aflat în vale, și satele de pe dealuri Ciulpăz, Dumbrava și Cutin, însă doar o porțiune a acestui drum va fi reabilitată.
„Drumul respectiv a fost drum județean. Acum opt luni l-am preluat de la Consiliul Județean, iar anul acesta va fi asfaltat pe o porțiune de 1,5 kilometri, cu fonduri de la bugetul local, pentru că nu sunt alte surse de finanțare în acest moment, din păcate. Cei de la Consiliul Județean Hunedoara l-au administrat mai bine de 30 de ani”, spune Daniel Dobruțchi, primarul comunei Peștișul Mic, de care aparțin cele trei sate.
Sate de munte blocate în fiecare iarnă
Deși sunt numite „drumuri de munte”, mai multe căi de acces spre satele izolate ale Hunedoarei nu sunt tocmai dificil de străbătut, dacă ar fi fost modernizate, cred localnicii. În trecut, erau străbătute de căruțe, dar și de autobuzele cu localnici și muncitori la exploatările din zonă.
Minele și carierele s-au închis, satele s-au depopulat, iar oamenii spun că drumurile nu au mai fost întreținute ca în trecut.
Odată cu venirea iernii, denivelările, gropile, ravenele și șanțurile săpate de ape în terasament se adâncesc, iar noroiul și gheața le fac periculoase pentru cei care circulă pe ele.
Vadu Dobrii, nodul rutier al drumurilor de pământ
În Ținutul Pădurenilor, satul Vadu Dobrii (video), situat la cea mai mare altitudine dintre așezările Hunedoarei (1.000 – 1.100 de metri) este legat de localitățile învecinate prin cel puțin șapte drumuri.
Așezarea reprezintă un adevărat nod rutier de legătură între localitățile din Munții Poiana Ruscă, însă niciunul dintre drumuri nu este asflatat pe ultimii cel puțin șapte kilometri. Iarna, odată cu primele ninsori, traseele devin inaccesibile mașinilor.
„Au mai rămas câteva case locuite în Vadu Dobrii. Sunt oameni vârstnici, necăjiți, care vor să aibă și ei măcar un drum bun dintre câte sunt, pe care să îl poată folosi pe tot timpul anului. Am făcut o petiție la autoritățile județene să reabiliteze măcar unul dintre drumurile care ajung în sat”, spune un localnic din Vadu Dobrii.
Chiar dacă așezarea este situată într-o zonă înaltă, iernile nu mai sunt atât grele ca în trecut, iar pantele spre sat nu sunt așa de abrupte, încât accesul în sat să devină imposobil din cauza lor, spun oamenii din Vadu Dobrii.
„În trecut, urcau aici camioane la unitatea militară de rachete de la marginea satului, urcau autobuze cu mineri la mina de fier de la celălalt capăt al satului. Drumul prin Vadu Dobrii a fost construit prin anii ’70 de IPEG (n.r. Întreprinderea de prospecţiuni şi exploatări geologice din Deva), care s-a închis prin anii ´80. Nefiind un drum cât de cât bun, din toate câte duc spre Vadu Dobrii, lumea care a părăsit satul nu s-a mai întors”, povesteşte o localnică.
Cei 10 – 12 localnici rămași în Vadu Dobrii așteaptă cu înfrigurare ca odată cu topirea zăpezilor, drumul din sat să devină și mai greu de străbătut, din cauza nămolului.
Sate de munte învecinate, dar fără drumuri de legătură
Pentru a ajunge în satul Bătrâna (video), călătorii trebuie să parcurgă aproape 30 de kilometri pe drumuri nemodernizate, de pământ și pietriș.
Comuna Bătrâna din Hunedoara, cu cei mai puțini locuitori din țară (circa 80), s-a depopulat și ea în ultimele decenii, iar unul dintre motive, cred localnicii, este lipsa unui drum accesibil.
O rețea de drumuri de pământ, fiecare de câțiva kilometri conectează cele mai multe sate din ținut, însă multe dintre ele mai sunt folosite doar de muncitorii exploatărilor forestiere.
În acest timp, turiștii trebuie să facă ocoale de zeci de kilometri, cu mașinile, între sate învecinate ca Feregi și Cerbăl sau Bunila și Vadu Dobrii.
Se încarcă comentariile...
