Video Sarmizegetusa Regia, trecut plin de controverse. Ce făceau românii, noaptea, pe altarele dacilor VIDEO
0Sarmizegetusa Regia a trecut prin mari transformări în ultimii ani, care au făcut aproape uitată imaginea de tărâm al nimănui, unde se întâlneau căutătorii de comori antice și amatorii de senzații tari.
Sarmizegetusa Regia a rămas una dintre puținele așezări dacice din România pusă în valoare în ultimii ani. A fost nevoie de un deceniu pentru ca fosta capitală dacică să devină un obiectiv turistic atractiv și accesibil, pe care anual îl vizitează circa 60.000 de oameni.
În mini-vacanța de 1 Mai, peste 2.500 de turiști au ajuns în cetatea din munți. În ultimele zile, oamenii au putut vedea în Sarmizegetusa Regia, cu ajutorul tehnologiei VR (Realitatea Virtuală) cum puteau arăta templele și atelierele dacilor în urmă cu două milenii, iar oamenii de știință le-au prezentat replici ale celor mai prețioase artefacte descoperite aici (video).
În urmă cu un deceniu, Sarmizegetusa Regia era în centrul unor evenimente controversate. Așezarea era răvășită de căutătorii de comori, iar monumentele sale erau vandalizate și profanate adesea.
Sarmizegetusa Regia, răvășită în anii ‘90
Ruinele de la Sarmizegetusa Regia au fost cercetate pentru prima dată de oameni de știință în primii ani ai secolului al XIX-lea, când febra aurului care i-a cuprins pe localnici, după descoperirea unor comori antice de aur, a ajuns în atenția autorităților din Transilvania.
Cercetările arheologice la Sarmizegetusa Regia au continuat în mai mulți ani, în secolul al XIX-lea și în prima parte a secolului XX, și s-au derulat aproape în fiecare an după Al Doilea Război Mondial.
La începutul anilor ’80, statul român a finanțat cea mai importată investiție în consolidarea și reabilitarea monumentelor din capitala dacilor, însă lucrările nu au mai fost finalizate.
După 1990, Sarmizegetusa Regia împreună cu alte așezări dacice din Munții Șureanu au intrat în atenția căutătorilor de comori, care au răvășit vestigiile antice și au făcut ca numeroase obiecte de patrimoniu valoroase descoperite aici să își piardă urma pe piața neagră a antichităților, în afara României.
În aceeași perioadă, Sarmizegetusa Regia a devenit și loc de întâlnire al multor români, adepți ai unor mișcări spirituale și secte, care au contribuit la distrugerea și vandalizarea vestigiilor.
Soarele de andezit, incendiat și profanat
Chiar și la începutul anului 2013, înainte ca situl arheologic să fie preluat în administrare de Consiliul Județean Hunedoara, Soarele de andezit – unul dintre cele mai importante monumente din capitala dacilor, a fost incendiat, de realizatorii unui film documentar, care și-au dorit astfel să obțină un efect cinematografic atractiv.
Noaptea, povestesc localnicii, pe lângă căutătorii de comori care mișunau prin împrejurimile incintei sacre a dacilor, puteau fi întâlnite cupluri venite la Sarmizegetusa Regia să facă sex chiar pe monumente.
Locul preferat era chiar Soarele de andezit – pe care unii istorici l-au considerat altar de sacrificiu ori l-au privit ca un „ceas solar”. Unele cupluri preferau să urce în cetatea dacică atunci când era lună plină, încredințate că își sporesc astfel șansele de a face copii, povesteau localnicii.
Alți vizitatori prefereau doar să se așeze pe Soarele de andezit, pe care îl considerau o sursă de energie.
„De câte ori ajung la sanctuarul de la Sarmizegetuza am sentimentul că aş vrea să rămân acolo pentru totdeauna şi că aş putea rămâne mereu acolo, căci acolo este tot ceea ce îmi doresc. Ceea ce simt mai ales este o nevoie organică de-a dreptul covârşitoare de a atinge discul solar, de a mă lipi de el, de a mă întinde de exemplu pe acest disc. Atunci am certitudinea că sunt pe de o parte în deplină siguranţă şi pe de altă parte că sunt conectată la un fel de baterie vitală care mă încarcă cu forţa vieţii”, relata Andreia, o fostă vizitatoare a sitului.
Unii considerau monumentul o „poartă” spre alte lumi.
„Am simţit foarte clar că deasupra discului de piatră era un tub ascendent luminos pe care eu l-am perceput atunci precum o poartă care se deschide. Şi acolo, în interiorul acelui tub, erau valabile cu totul alt fel de legi ale timpului şi ale spaţiului, totul era complet diferit de tot ceea ce ştiam sau am simţit eu vreodată”, relata Horia, un alt oaspete al Sarmizegetusei Regia.
Mai mulți stâlpi ai Marelui Sanctuar Circular au fost rupți, arși și vandalizați de cei care se cățărau pe ei, ori îi foloseau ca suport pentru diverse ritualuri. Și alte foste temple au fost adesea „confiscate” de turiștii veniți să mediteze ori să facă plajă printre ruine.
Sarmizegetusa Regia, mai atractivă decât celalte cetăți dacice
Din 2013, Sarmizegetusa Regia a fost preluată de Consiliul Județean Hunedoara, iar în scurt timp, autoritățile locale au instituit pază și un regulament de vizitare a monumentului aflat în patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Prin noul regulament, turiștii au fost descurajați să se urce pe monumentele antice, să le vandalizeze ori să murdărească situl, însă unele prevederi ale acestuia, ca interzicerea așezării pe iarbă, au fost considerate exagerate de numeroși vizitatori ai cetății.
În ultimul deceniu, Sarmizegetusa Regia a fost cetatea dacică în care autoritățile au investit cele mai multe resurse. Fosta capitală dacică a fost revitalizată, iar schimbările prin care a trecut au contribuit la dezvoltarea întregii zone de la poalele ei.Numeroase alte foste așezări dacice din România au rămas abandonate.
Cei 18 kilometri ai drumului de pământ între Costești și Sarmizegetusa Regia au fost modernizați cu fonduri europene în perioada 2015 – 2016, astfel că situl a devenit mai accesibil, iar numărul vizitatorilor a crescut. În trecut, drumul spre cetatea dacică era aproape impracticabil pe ultimii kilometri, iar în timpul iernii devenea inaccesibil mașinilor.
După modernizarea drumului de pe valea Grădiștii, numeroase pensiuni și localuri au fost înființate și îi întâmpină pe turiștii ajunși în ținutul cetăților dacice.
În 2017, au avut loc primele lucrări importante de restaurare în Sarmizegetusa Regia, după o pauză de aproape patru decenii. Atunci au fost înlocuiți stâlpii degradați din lemn de la Marele sanctuar circular. În locul lor au fost montați alți stâlpi de lemn de stejar, iar vechile componente au fost transformate în bănci.
Fortăreața Sarmizegetusei Regia și un templu, restaurate
Din toamna anului 2022, au început lucrările de reabilitare a fortăreței din Sarmizegetusa Regia, care cuprind refacerea a circa un kilometru de ziduri antice și a vechilor porți.
Finalizarea investiției, realizată printr-un program cu fonduri norvegiene și de la bugetul județului, este așteptată în 2024. Între timp, au fost scoase la licitație publică lucrările de restaurare a Terasei a X-a din Sarmizegetusa Regia, care cuprinde Templul mare de andezit.
„Proiectul propune, alături de lucrări de consolidare și conservare și refacerea prin anastiloza a uneia dintre coloanele antice ale Templului mare de andezit, folosindu-se fragmente din coloanele antice, aflate în diferite locuri din Sarmizegetusa Regia”, se arată în proiectul tehnic al investiției finanțate din fonduri europene.
Se încarcă comentariile...
