Şantier arheologic deschis la Micia. Situl antic este cercetat cu ajutorul tehnologiei de ultimă generaţie
0
Arheologii se vor folosi de tehnologie modernă pentru a cerceta, în această vară, situl de la Micia, care păstrează ruinele unui castru roman şi ale unei aşezări antice prospere.
Două sectoare de cercetare arheologică vor fi deschise în această vară la Micia, aşezarea antică de pe malul Mureşului, aflată în vecinătatea municipiului Deva.
„Cu finanţare oferită de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Muzeul Naţional de Istorie a României, echipa de arheologi condusă de către responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic, dr. Mihaela Simion, va aborda, şi în acest an, simultan, partea nordică a aşezării civile şi interiorul castrului care străjuia, în trecut, Valea Mureşului”, a informat Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
VIDEO Micia, oraşul antic plin de enigme, aflat în atenţia UNESCO, dar lăsat de izbelişte de români
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva participă la această campanie arheologică cu o echipă formată din cinci arheologi specializaţi în diverse epoci istorice şi preistorice, continuând săpăturile arheologice din campania 2020, în partea estică a fortificaţiei romane care apăra, în vremurile antice, graniţa vestică a provinciei Dacia.
Arheologii se vor ajuta de tehnologie modernă în campania de cercetare.
Foto: Muzeul Civilizaţiei dacice şi Romane din Deva.
„Sunt continuate şi investigaţiile ştinţifice, non-invazive: măsurători magnetometrice efectuate de Alexandru Popa, cercetător Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe şi scanări georadar, prin parteneriatul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva cu ArchaeoTek Canada, care, în ultimii ani, au condus la o mai bună înţelegere a sitului arheologic”, arată reprezentanţii muzeului devean.
Povestea Miciei
Aşezarea antică Micia se află la mai puţin de 10 kilometri de municipiul Deva, pe malul Mureşului, în imediata vecinătate a Termocentralei Mintia şi a magistralei feroviare. În Antichitate, „orăşelul” se afla la graniţele de vest ale Daciei romane şi purta numele de Micia sau Pagus Miciensis. Se întindea pe 25 de hectare, era locuit de circa 5.000 de oameni, potrivit arheologilor, şi cuprindea locuinţe, temple, un castru în care erau cantonaţi cel puţin 500 de soldaţi şi un amfiteatru care putea aduna circa 1.500 de spectatori.
„În perioada romană, aşezarea de la Micia a avut statutul de pagus (târg), fiind condusă de doi magistri pagi, după cum aflăm dintr-o inscripţie din timpul împăratului septimius severus. În acelaşi timp castrul Micia ocupa o suprafaţă de pesla te şapte hectare şi era amplasat strategic, în zona unde dealurile crează o cale de acces foarte îngustă spre centrul Transilvaniei. „Rolul trupelor militare cantonate aici era acelea de a împiedica înaintarea populaţiilor sarmate pe Valea Mureşului, însă mobilitatea cavaleriei de la Micia o făcea aptă şi în a intervenii pentru apărararea zonei aurifere din Munţii Apuseni, sau chiar a capitalei de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa”, informează Marius Barbu, arheolog Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva,
În Micia exista chiar şi un templu al maurilor, războinici aduşi de romani din nordul Africii, iar aşezarea era conectată la unul dintre principalele drumuri romane care au străbătut teritoriul Transilvaniei. Castrul său avea rol de apărare a graniţelor de vest a Daciei romane şi de a asigura paza minelor de aur şi argint din Munţii Apuseni, susţin arheologii.
Ruinele romane ale Miciei au fost cercetate sistematic începând din secolul XIX, cu sprijinul Societăţii de Istorie şi Arheologie a judeţului Hunedoara, cea care a contribuit la înfiinţarea muzeului din Deva. Aşezarea civilă a fost dezvelită în anii 1929 – 1930 şi în 1966, odată cu începerea lucrărilor la Termocentrala Mintia.
De la sfârşitul secolului trecut şi până în prezent, un număr impresionant de obiecte antice au fost preluate din Micia şi predate muzeului din Deva.
Termele de la Micia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Printre artefactele descoperite la Micia sunt circa 250 de inscripţii si monumente sculpturale, din piatră, unelte si obiecte de uz gospodăresc, un tezaur cu peste 2.000 de denari imperiali din argint, piese figurate din bronz, unica trusă medicală completă identificată până în prezent în Dacia romană, podoabe şi obiectele vestimentare, stele funerare din piatră cu imaginile celor trecuţi în veşnicie, statuile unor zeităţi ca Jupiter sau Diana sau capul Medusei Gorgona. Multe dintre acestea sunt prezentate într-o expoziţie spectaculoasă, în Lapidariumul Palatului „Magna Curia“ din Deva.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Sarmizegetusa Regia, afundată în zăpadă. Drumul spre cetatea dacică este extrem de dificil
A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România
Curiozităţi din viaţa intimă a romanilor. De ce prostituatele erau atât de populare în Roma antică
Se încarcă comentariile...
