Puterea de atracţie a Marelui sanctuar rotund din Sarmizegetusa Regia. Ce i se pregăteşte locului enigmatic
0
Arheologii au cercetat intens de-a lungul timpului Marele sanctuar rotund din Sarmizegetusa Regia, însă nu au fost de acord asupra înfăţişării şi rolului pe care „emblema” oraşului antic le avea în Antichitate.
Marele sanctuar rotund din Sarmizegetusa Regia, un cerc de piatră şi andezit cu diametru de 30 de metri, exercită asupra multor oaspeţi ai capitalei dacice o atracţie puternică.
GALERIE FOTO DIN SARMIZEGETUSA REGIA
Adesea, turiştii pot fi văzuţi descălţându-se în preajma lui, atingând piesele de andezit care îl formează sau apropiindu-se de el pentru a medita şi a se ruga.
Descoperire uimitoare în Sarmizegetusa Regia. „Nu existau asemenea porţi în Antichitate” VIDEO
Urcarea pe monument sau intrarea în interiorul lui sunt interzise din 2013, după ce, în trecut, aici puteau fi văzuţi o mulţime de oameni făcând plajă, căţârîndu-se pe stâlpii de lemn, îmbrăţişându-i sau formând „spirale yoghine” în mijlocul său. În urmă cu doi ani actorul neo-zeelandez Manu Bennet i-a luat prin surpindere pe toţi cei prezenţi în Sarmizegetusa Regia, dezbrăcându-se complet şi făcând dansul ritualic Haka în centrul edificiului antic.
„Acesta este templul antic al Daciei. Poporul dac a ocupat acest oraş incredibil în munţi până când romanii au sosit şi l-au distrus complet, înlăturând din istorie imaginile şi povestirile despre cultura şi religia dacică. La sud, la fel s-a întâmplat şi cu tracii. Culturi uitate. Religii uitate. Acest loc are atât de multă rezonanţă spirituală. Mulţumesc”, scria Manu Bennett, pe pagina sa de Instagram, după vizita la Sarmizegetusa Regia.
Manu Bennet la Sarmizegetusa Regia. Sursa: Instagram.
De atunci, construcţia emblematică a Sarmizegetusei Regia este şi mai atent supravegheată de paznici.
La peste două secole de la descoperirea sa, puţini dintre turiştii Sarmizegetusei Regia intuiesc rolul şi înfăţişarea pe care sanctuarul le-ar fi avut în Antichitate. Nici arheologii nu au putut fi de acord asupra semnificaţiei sale. Elementele de piatră montate pentru a-l întregi şi cei peste 100 de stâlpi de lemn de diferite dimensiuni, plantaţi în anii ´80 în interiorul său, i-au schimbat aspectul.
„Aspectul actual al templului este rezultatul intervenţiilor de restaurare din anii 1980 şi al refacerii din toamna anului 2017. Restaurarea a constat în completarea pieselor lipsă ale inelelor de andezit cu piese din similipiatră, care redau ipoteza de conformare cu cep terminal a stâlpişorilor înalţi. Inelul de stâlpi de lemn şi spaţiul absidat sunt redate prin stâlpi de lemn de înălţimi variabile, dispuşi în amprentele atestate arheologic”, arată Studiul istorico-arhitectural întocmit de Institutul Naţional al Patrimoniului.
Sanctuarul la sfârşitul anilor 70. Sursa: Ilustrată / ebay.com
Restaurare, doar cu finanţări externe
Planurile autorităţilor vizează o nouă etapă de restaurare a Sanctuarului mare rotund, care prevede, potrivit specialiştilor Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), înlocuirea vegetaţiei cu o suprafaţă minerală şi stabilirea unei înălţimi unitare a stâlpilor din lemn.
Consiliul Judeţean Hunedoara, în administrarea căruia se află situl Sarmizegetusa Regia, nu dispune însă de fonduri pentru asemenea investiţii, iar reprezentanţii instituţiei susţin că aşteaptă noile ghiduri de finanţare europene pentru a putea putea susţine lucrările de refacere din Sarmizegetura fonduri.
În prezent, se derulează proiectul de restaurare şi punere în valoare a incintei fortificate de la Sarmizegetusa Regia. În funcţie de finanţările atrase, vor fi reabilitate, etapizat, şi celelalte monumente din situl UNESCO, pentru care documentaţiile sunt întocmite, a precizat Bogdan Hăulică, purtătorul de cuvânt al CJ Hunedoara.
Lucrările necesare în Marele sanctuar rotund sunt evaluate la aproximativ 2,5 milioane de lei, potrivit documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) realizată de INP.
Sanctuarul din Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Enigmele marelui sanctuar rotund
Marele sanctuar rotund din Sarmizegetusa Regia a fost descoperit la începutul anilor 1800, când Fiscul din Transilvania, motivat de descoperirile mai multor tezaure de aur în preajma cetăţii dacice din Munţii Orăştiei, a organizat aici primul şantier arheologic. Iniţial, autorităţile au arătat că monumentul reprezentase în antichitate o clădire de cult, templu sau biserică, însă de-a lungul timpului, arheologii i-au dat o mulţime de semnificaţii: sanctuar dedicat zeităţilor urano-solare, calendar dacic, arenă de lupte, necropolă, circ, atelier de piatră sau chiar loc de depozitare a grânelor peste iarnă.
Marele sanctuar din Sarmizegetusa Regia în 2012. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Sanctuarul a fost dezvelit complet la începutul anilor ´50, de către arheologii coordonaţi de Constantin Daicoviciu, cel care l-a numit „sanctuar – calendar”, cu ajutorul căruia dacii măsurau trecerea timpului. „Considerat multă vreme ca o enigmă, lui i s-au atribuit, ipotetic, cele mai diverse destinaţii, de la aceea de circ până la aceea de necropolă sau de altar al zeului solar. Academicianul C. Daicoviciu a făcut un mare pas înainte afirmând legătura acestui sanctuar cu calendarul. În realitate e vorba nu numai de o simplă legătură; monumentul e un adevărat sanctuar-calendar al dacilor”, afirma istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul „Dacii” (1965, Editura Ştiinţifică).
Sanctuarul în anii 70. Ilustrată.
În anii 1980 – 1981, monumentul misterios a primit o nouă înfăţişare prin plantarea în interiorul lui a peste 100 de stâlpi de stejar, de diferite dimensiuni, meniţi să creeze vizitatorilor sugestia că aici ar fi existat un sanctuar acoperit. „Pozarea unor stâlpi cu înălţime mare are şi rostul de a crea o sugestie corespunzătoare adepţilor teoriei sanctuarului acoperit fiind în acest caz necesară şi plauzibilă. Majoritatea stâlpilor sunt însă cei cu înălţime mică asigurând legarea imaginii acestui sanctuar cu restul monumentelor incintei”, informa arhitectul Cristian Călinescu, în lucrarea cu titlul „Consolidarea, conservarea şi valorificarea Complexului arheologic Sarmizegetusa – Grădiştea Muncelului” (Revista Muzeelor şi Monumentelor - 1982).
Cea mai recentă intervenţie de refacere a sanctuarului circular a avut loc în 2017. Cu această ocazia au fost montaţi 112 noi stâlpi din lemn de stejar, de diferite dimensiuni, pentru a înlocui stâlpii din anii 1980, distruşi sau putreziţi cu trecerea timpului.
Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Se încarcă comentariile...
