Povestea tragi-comică a fermierului cu cea mai mare cultură de canabis: gafa care i-a distrus recolta uriaşă şi l-a trimis în închisoare
0Magistraţii l-au condamnat pe Dan Ciolac (43 de ani) la trei ani şi şase luni de închisoare, după ce anchetatorii de la DIICOT i-au descoperit ferma din munţi în care deţinea, pe aproape 1.000 de metri pătraţi, trei culturi de canabis. Cetăţeanul moldovean stabilit în judeţul Hunedoara nu a apucat să se bucure de recolta uriaşă pe care o aştepta şi din cauza datoriilor la Enel.
„Ultima bere – berea condamnatului. De aici o să ajung într-un mediu în care o să fie patru pereţi, sigur, tavan plus pardoseală. Într-unul dintre pereţi o să fie o ieşire, dar ea va fi un pic restricţionată. O să ajung într-o altă lume, cu alţi oameni, aduşi şi ei acolo pentru că au greşit. Am greşit şi trebuie să ajung acolo. Nu pot să întorc sistemul pe dos. Ne vedem, sper, peste un an şi o lună”, a fost mesajul video rostit cu regrete pe care Dan Ciolac l-a postat pe Facebook, pentru prietenii săi, înainte de a primi sentinţa de trei ani şi jumătate de închisoare pentru trafic de droguri.
Anul trecut anchetatorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au descoperit în ferma sa de la munte trei culturi de canabis. Grădina cu sute de plante care urmau să dea o recoltă impresionantă fusese înfiinţată în satul ascuns Dealul Babii, traversat de drumul 666.
Trei terenuri cu „scaieţi”
Potrivit investigatorilor, Dan Ciolac deţine un imobil la care accesul se face pe un drum forestier ce face legătura între satele Dealu Babii şi Merişor din judeţul Hunedoara. Această locaţie era folosită pentru cultivarea, atât indoor, cât şi outdoor a canabisului, informa DIICOT..
„La percheziţia din 10 august 2015 au fost descoperite trei culturi, pe trei parcele deţinute de Dan Ciolac, rezultând în urma numărării 691 plante de canabis, în diferite stadii de vegetaţie, culturile fiind dotate cu instalaţii de întreţinere şi irigare. Astfel, a fost identificată o primă cultură în suprafaţă de 324 metri pătraţi unde s-au găsit cultivate 234 plante de canabis, a doua cultură în întindere de 210 metri pătraţi unde s-au găsit 293 plante de cannabis şi pe a treia cultură s-au găsit un număr de 164 plante de canabis. Toate aceste culturi erau îngrădite cu garduri electrice cu două fire, alimentate cu energie electrică de la casa inculpatului. Instalaţiile de irigare şi întreţinere a culturilor erau formate din hidrofor pentru pomparea apei sub presiune, furtunuri din plastic, recipienţi din plastic, stropitori, aspersoare, iar în podul casei unde urma să fie înfiinţată o cultură de cannabis indoor au fost găsite folii tip staniol pentru izolarea incintei, calorifere racordate la centrala locuinţei în vederea încălzirii spaţiului”, informa DIICOT.
Le-a spus anchetatorilor că recolta doar pentru el
Greutatea canabisului recoltat şi uscat aproape 2,5 kilograme. „Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice a rezultat faptul că unul din posturile telefonice pe care Dan Ciolac le deţinea era utilizat exclusiv pentru a comunica cu paznicul de la casa din munţi, iar comunicările dintre cei doi se refereau doar la mâncare sau ploaie, Dan Ciolac fiind permanent interesat dacă în zona casei sale din munţi plouă. Din declaraţia martorului a rezultat că inculpatul Dan Ciolac a plantat culturile descoperite cu ocazia percheziţiei domiciliare în primăvara acestui an şi intenţiona să le recolteze în luna septembrie. A mai arătat că Dan Ciolac în anii 2013 şi 2014 a mai plantat astfel de culturi doar pe una din parcelele deţinute, culturi pe care, la maturitate le-a recoltat. Raportat la această situaţie, estimând că un fir de canabis ajuns la maturitate poate produce minim 100 grame de canabis, este de presupus în mod rezonabil că Dan Ciolac a cultivat şi deţinut, în vederea comercializării cannbis de ordinul zecilor de kilograme”, completau anchetatorii. Profiturile uriaşe care se obţin din cultivarea unor asemenea suprafeţe cu canabis în vederea comercializării justifică, în mod evident şi investiţiile făcute pentru protecţia şi întreţinerea acestui gen de culturi, susţineau reprezentanţii DIICOT. Dan Ciolac a afirmat însă că a cultivat cannabisul pentru consum propriu.
„Este un lucru greu de crezut având în vedere cantitatea mare de plante cultivate (2.482,1 grame canabis), necesarul pentru o ţigară fumată fiind de 1 gram canabis. Foarte multe din plantele recoltate la percheziţie nu erau ajunse la maturitate, astfel că şi această cantitate recoltată a fost mică”, susţineau anchetatorii de la DIICOT.
Nu a plătit curentul
Având posibilitatea unor profituri mari, Dan Ciolac s-a zgârcit tocmai la plata electricităţii. De trei ani, s-a racordat ilegal la reţea, iar reprezentanţii Enel Distribuţie Banat a constatat faptul că le-a produs un prejudiciul care depăşea 150.000 de lei.
„A recunoscut că a utilizat energia electrică pentru a încălzi locuinţa din Dealu Babii pentru a nu se degrada, fără a plăti în cei trei ani contravaloarea energiei electrice consumate. A precizat că având nevoie de un consum mare de energie electrică în anul 2011 sau 2012 a depus la Enel Vulcan cerere de racordare la instalaţia electrică, fără ca demersul să fie finalizat. Intenţia nefinalizată de a se racorda legal nu îl exonerează de răspunderea penală pentru furtul de energie electrică şi pentru fapta de executare de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţeaua electică sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare”, se arată în dosar.
A mai fost condamnat
În cursul judecăţii a fost audiat şi martorul care a declarat că lucra de 4-5 ani pentru Dan Ciolac. Paznicul fermei relata că acesta cultiva plante cărora localnicii le spuneau „scaieţi”. Dan Ciolac este cetăţean moldovean şi român, s-a stabilit în România din 1991, iar în 2004 a mai fost condamnat pentru trafic de droguri, la patru ani de închisoare.
„În cauză inculpatul avea calitatea de dealer de canabis, respectiv distribuirea prin intermediari în căminele studenţeşti din Grozăveşti - Regie a unor astfel de droguri. Referatul de evaluare a relevat că în cazul inculpatului perspectivele de reintegrare în societate sunt scăzute. Ca factori importanţi în comiterea infracţiunilor au fost identificaţi: ataşamentul faţă de actul infracţional, consumul de substanţe psihoactive, capacitatea empatică insuficient dezvoltată, capacitatea scăzută de identificare a soluţiilor optime ale problemelor cu care se confruntă, motivaţia pentru schimbarea comportamentului insuficient dezvoltată, prezenţa în anturaj a unor persoane consumatoare de droguri. S-a concluzionat că riscul de săvârşire a unei noi infracţiuni de către inculpat este mare”, susţineau procurorii.
Vă recomandăm şi:
Trei adolescenţi vor face între 10 ani şi 15 ani de închisoare, după ce în luna august a anului trecut au violat şi au ucis în bătaie, în centrul Devei, o femeie fără adăpost. Minorii au supus victima unor chinuri îngrozitoare, iar scenele cumplite au fost înregistrate, minute în şir, de camerele de supraveghere din centrul Devei. În ciuda filmărilor, abia cinci ore mai târziu autorităţile s-au sesizat, în urma unui apel la 112.
Sorin Palesică, interlopul care a nenorocit în bătaie o tânără salvamontistă din Lupeni, a fost reţinut şi va fi adus luni în faţa magistraţilor, cu propunere de arestare preventivă. În acest timp, Miruna Inel, victima bătăuşului, încearcă să îşi revină din traumele şi şocul suferit. Sute de mesage de susţinere i-au fost transmise fetei pe care Sorin Palesică a ameninţat-o cu moartea.
Sorin Palesică, interlopul care a snopit în bătaie o tânără salvamontistă, într-un bar din staţiunea Straja, a ameninţat cu moartea poliţiştii care au fost chemaţi la faţa locului. Palesică este recidivist, iar în 2006 a fost implicat în răpirea şi schingiuirea unui tânăr, care a fost dus în Defileul Jiului şi lăsat aproape mort, după ce câinii de luptă au fost puşi să îl muşte.