Povestea ascensiunii interlopilor care au îngrozit Hunedoara în anii 2000, oraşul ajuns sub asediul mafiei fierului
0
Procesul grupărilor acuzate că au pus umărul la jefuirea combinatului din Hunedoara nu s-a încheiat nici măcar la zece ani de la arestările din 2006, care au dus la destructurarea reţelelor mafiote. Ancheta oferă detalii despre ascensiunea fulminantă a reţelelor de hoţi care au terorizat oraşul în anii 2000.
Vineri, a avut loc un nou termen în dosarul Hidra, al mafiei fierului vechi din Hunedoara. Procesul a început în 2007, iar în prezent, după ce a fost strămutat de la Tribunalul Hunedoara, este judecat de magistraţii Tribunalului Bistriţa – Năsăud. Surprinzător, nici până în prezent nu au fost audiaţi toţi inculpaţii şi martorii din dosar. „Instanţa amână judecarea cauzei la data de 21 octombrie 2016, ora 10, în vederea audierii inculpaţilor şi martorilor”, a informat Tribunalul Bistriţa Năsăud.
Potrivit rechizitoriului, circa 40 de hunedoreni, bande de hoţi de fier vechi, patroni ai unor centre de colectare şi angajaţii lor, precm şi angajaţi ai unor firme de pază au produs prejudicii de peste 12,5 milioane de lei, prin delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală şi pagube de alte câteva milioane de lei prin furturi. Fierul sustras în flux continuu de pe platforma industrială, întinsă pe circa 200 de hectare, era vândut centrelor de colectare din Hunedoara, în număr de circa 40, la acea vreme. Gruparea a fost destructurată în vara anului 2006, în urma unor descinderi coordonate de Traian Berbeceanu, viitor comisar-şef şi viitor şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba, şi de procurorul şef delegat de la DIICOT – Sibiu, la acea vreme, Laura Codruţa Kövesi, în prezent procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Peste 50 de hunedoreni au fost ridicaţi şi duşi la audieri, iar ulterior cei mai mulţi dintre ei au fost arestaţi.
Fierul furat din combinat, vândut combinatului
Anchetatorii au susţinut că zeci de indivizi din Hunedoara au făcut parte din grupările infracţionale extrem de periculoase, care activau în Hunedoara la începutul anilro 2000.
„În municipiul Hunedoara, în anul 2004, s-a constituit un grup infracţional organizat, având ca lideri coordonatori pe inculpaţii Raita Andrei-Gheorghe (zis Endre, Calul sau Bulă) şi Ioniţă Gheorghe (zis Ghiţă Francezul). Grupul infracţional organizat a fost constituit în scopul comiterii de infracţiuni grave, în principal pentru a sustrage materiale feroase şi neferoase din incinta SC Mittal Steel SA Hunedoara şi pentru a obţine astfel profituri ilicite foarte mari prin valorificarea bunurilor furate la diferite centre de colectare sau de la persoane particulare care desfăşurau activităţi de colectare ilegale. În cea mai mare parte, atât fierul cât şi aliajele şi materialele neferoase sustrase erau revândute combinatul siderurgic, realizându-se astfel un circuit aparent legal, cu prejudicii foarte mari aduse societăţii sus-menţionate”, informau anchetatorii.

Piaţa neagră a fierului vechi
Potrivit procurorilor care au soluţionat dosarul, la sfârşitul anului 2005 şi începutul anului 2006, între cei doi lideri coordonatori Ioniţă Gheorghe şi Raita Andrei-Gheorghe au apărut disensiuni generate de dorinţa fiecăruia de a acapara în totalitate „piaţa neagră a fieruluiui vechi”, aducătoare de profituri imense, disensiuni care au degenerat în acte de violenţă şi care au dus la scindarea grupului în două grupări infracţionale distincte. „Din acea perioadă a început o luptă continuă între cele două grupări, adesea degenerând în acte de violenţă deosebită, ca tentative de omor, tâlhării, vătămări corporale etc. De asemenea, administratorii unora dintre societăţile comerciale colectoare de materiale feroase şi neferoase au manifestat afinităţi pentru una sau alta dintre grupări, în timp ce unii dintre administratori lucrează fără preferinţe, cu membrii ambelor grupări”, susţineau anchetatorii.
Război pe străzile Hunedoarei
În aceste împrejurări, în seara zilei de 3 aprilie 2006, pe fondul unui nou conflict izbucnit între liderii coordonatori, s-au adunat în cartierul Micro 7 din Hunedoara aproximativ 150 de tineri, membri ai grupării lui Ioniţă Gheorghe, iar în cartierul Micro 5 aproximativ 100 de tineri, membri ai grupării conduse de Raita Andrei-Gheorghe, toţi combatanţii fiind înarmaţi cu bâte tip base-ball, săbii ninja şi alte arme albe şi obiecte contondente, cu intenţia unei confruntări directe de mare amploare. „Faţă de această situaţie, structurile poliţiei, cu sprijinul structurilor specializate ale jandarmeriei au intervenit cu acţiuni de patrulare cu efective sporite, în scopul dezamorsării situaţiei conflictuale. S-a confirmat existenţa unei situaţii tensionate deosebite între cele două grupări, generată de dorinţa de acaparare a activităţilor ilicite cu fier şi materiale neferoase. Persoanele sus-amintite reclamau faptul că membrii grupării adverse sunt susţinuţi de poliţie, că „fac legea” în Hunedoara şi că, dacă nu se vor lua măsuri urgente, se va ajunge la un conflict deschis şi chiar la victime omeneşti”, se arăta în dosar.

Paznicii nu se opuneau furturilor
După preluarea SC Mittal Steel SA Hunedoara în anul 2004 de către Arcelor Mittal, s-au înmulţit exponenţial furturile de materiale feroase şi neferoase din incinta combinatului, devenind în scurt timp un fenomen de amploare, incontrolabil de către autorităţi, ce aducea o perturbare deosebit de gravă activităţii societăţii, cu pagube materiale cifrate la câteva milioane de euro, informau procurorii.
„Ca urmare a nenumăratelor furturi din incinta Arcelor Mittal, au apărut şi s-au dezvoltat în municipiul Hunedoara foarte multe centre de colectare a fieruluivechi, care cumpărau bunurile furate de către membrii grupurilor infracţionale organizate, întocmind acte false de achiziţionare, după care le vindeau către Arcelor Mittal. Tot ca urmare a acestor împrejurări, au apărut persoane particulare din Deva, Hunedoara şi alte localităţi, care, dispunând de sume foarte mari de bani, au iniţiat şi dezvoltat activităţi ilicite de achiziţionare de materiale neferoase şi feroaliaje, care ulterior prin diferite filiere erau reintroduse în circuitul licit şi vândute combinatelor siderurgice din ţară”, se arată în dosar.
Deşi paza incintei Arcelor Mittal Hunedoara era asigurată de către WBC Securitas, majoritatea paznicilor au aderat sau sprijineau ambele grupuri infracţionale organizate, permiţându-le accesul în combinat pentru a fura, contra unor sume de bani sau furau împreună cu aceştia, împărţind câştigurile, informau anchetatorii.
Grupările aveau echipe de intervenţie în forţă
Anchetatorii susţineau că ambele grupări au manifestat interes pentru dezvoltarea „a câte unei aripi dure”, formată din tineri de încredere, în general foşti sportivi de performanţă, folosiţi la activităţile violente. „Fiecare dintre grupări a mascat aceste activităţi sub paravanul aparent legal al unor societăţi de pază, care însă funcţiona fără avizele necesare, agenţii acestora purtând însă echipamente inscripţionate şi utilizând autoturisme cu astfel de însemne. În cadrul acestor activităţi au încercat să acapareze, şi chiar au reuşit, paza mai multor discoteci, cluburi ori baruri din municipiul Hunedoara, ulterior aceste locaţii devenind puncte de comandă”, se arăta în dosar.
Cele două grupări s-au dezvoltat în societate şi prin penetrarea autorităţilor şi instituţiilor statului, care au devenit la acea vreme incapabile să controleze fenomenul. Unii dintre membrii situaţi la niveluri ierarhice superioare sunt persoane care cu cinci ani în urmă lucrau ca paznici la combinat sau care sustrăgeau fier „cu căruţul”, însă au ajuns să dispună de zeci şi sute de mii de euro, precum şi de averi nejustificate de vreun câştig licit (imobile impunătoare, autoturisme de lux etc), se arăta în dosar.

Structură militarizată
La începutul anului 2006, gruparea condusă de Raita Andrei-Gheorghe s-a reorganizat în jurul său, ca lider coordonator. Locotenenţii săi conduceau, fiecare la rândul său, echipe folosite la comiterea efectivă a furturilor din incinta Arcelor Mittal Hunedoara, denumite de „nepoţi”. Gruparea avea oameni de ordine, folosiţi la acţiunile violente ale grupării, dar care participau activ şi la furturi, atunci când câştigurile erau deosebite, afirmau procurorii. „Grupul condus de Raita Andrei-Gheorghe organiza până în 2006 furturile din incita Arcelor Mittal Hunedoara aproape în fiecare noapte, iar sâmbăta şi duminica fura şi pe timp de zi. Membrii ei au ajuns la performanţa de a se organiza asemenea unei structuri militarizate, fiecare membru având atribuţii precise. Astfel, în prima fază, se identifica pontul, activitate la care beneficiază de informaţii de la agenţii de pază ori de la angajaţi ai combinatului. Apoi, procedează la identificarea paznicilor de serviciu din zonele respective. În faza următoare, liderul, direct sau prin „locotenenţi”, solicita acceptul agenţilor de pază, care le facilitau pătrunderea fără drept în combinat şi sustragerea de materiale, primind în schimb importante sume de bani, plătite direct de către Raita Andrei-Gheorghe ori prin intermediul locotenenţilor săi”, informau DIICOT.
Toată zona era supravegheată de hoţi
Odată stabilită „ţinta” şi accesul asigurat, după lăsarea întunericului, locotenenţii, dând dovadă de o putere de mobilizare exemplară, convocau în timp foarte scurt pe „nepoţi” (8-10 persoane de echipă), arătau procurorii.
Ajunşi la Arcelor Mittal, locotenenţii şi unele persoane desemnate de ei se aşezau în „posturi cheie” pentru a supraveghea zona şi pentru a le comunica nepoţilor când să intre la furat sau când să se retragă la apariţia eventualilor „intruşi”: poliţişti, jandarmi, controlul angajaţilor combinatului sau al celor de la firma de pază. Un astfel de post cheie de unde aceştia păzesc era podul situat la intrarea în municipiul Hunedoara, de unde supravegheau atât maşinile care intrau în oraş, cât şi poarta de acces în combinat. Astfel, potrivit anchetatorilor, era aproape imposibilă realizarea unui flagrant sau supravegherea acestora. După asigurarea zonei, locotenenţii luau legătura din nou cu paznicii, îi anunţau că intră la furat, cu obligaţia din partea paznicilor de a nu interveni şi de a-i anunţa dacă se iveşte vreo problemă neprevăzută. Pe de altă parte, conform înţelegerii anterioare, paznicii care favorizau furturile direcţionau greşit pe colegii lor ori forţele de supraintervenţie spre alte locaţii decât cele în care se comiteau furturile. De asemenea, aceştia „aveau obligaţia de a sesiza” furturile la câteva zile după comiterea lor şi îi informau pe membrii grupării cu activităţile de constatare desfăşurate de lucrătorii poliţiei. Grupurile de hoţi intrau pe rând, acţionând toţi odată, doar atunci când furau fier din garniturile CFR care aprovizionau combinatul, completau anchetatorii de la DIICOT.

Zeci de tone de fier furate zilnic
Echipele de hoţi furau zeci de tone de fier din garniturile CFR, zeci de tone de fier vechi din depozitul combinatului şi tone de materiale neferoase din magazia centrală sau magazia feroaliaje. De asemenea, manifestau interes pentru furturile de neferoase (cupru – denumit în jargonul specific „roşu”, aluminiu – denumit „alb” sau plumb – denumit „greu”), materiale provenite din halele şi instalaţiile combinatului (cabluri electrice, motoare electrice), creându-se în acest fel importante distrugeri şi fiind afectat adesea procesul de producţie. Materialele furate erau comercializate în centrele de colectare a fierului vechi în aceeaşi noapte sau erau ascunse până a doua zi, informau anchetatorii.
Firme de pază la negru
Potrivit DIICOT, gruparea adversă a fost condusă de Ioniţă Gheorghe, zis Ghiţă Francezul . După scindare, acesta a organizat o societate de pază, neautorizată, avându-i ca agenţi pe oamenii de încredere şi „locotenenţii” săi. „Încă de la scindare, au manifestat interes pentru acapararea segmentului infracţional reprezentat de furturile din incinta Arcelor Mittal. În acest sens, Ioniţă Gheorghe a desfăşurat activităţi susţinute de a atrage în grupare pe şefii de ture sau agenţii importanţi ai WBC Securitas. În cursul lunii aprilie 2006, a identificat patru agenţi de pază aflaţi în conflict cu gruparea condusă de Raita Andrei-Gheorghe. Ulterior, a acordat sprijin acestora, prin aceea că, împreună cu „locotenenţii” săi, în mod repetat, folosind echipament specific WBC Securitas, au participat alături de paznici la acţiunile de patrulare prin combinat. Întrucât Ioniţă Gheorghe şi „locotenenţii” săi au dat dovadă de loialitate şi au impresionat prin violenţă, şefii firmei de pază au reuşit în timp scurt să îi impună celorlalţi agenţi de pază şi i-au recomandat ca o variantă optimă conducerii societăţii”, informau anchetatorii. Astfel, Ioniţă Gheorghe a reuşit să pătrundă în structura societăţii de pază ca şef al echipei de supraintervenţie, iar ulterior a adus în această structură şi pe cei trei locotenenţi, completa DIICOT.
Beneficiind de această poziţie, şi-au intensificat activităţile infracţionale de sustrageri de materiale din combinat. În paralel, au vânat pe agenţii despre care deţineau informaţii că sprijină gruparea adversă, adesea agresându-i fizic cu violenţă deosebită.
Combinatul nimănui
Magazia Centrală, unde erau depozitate feroaliajele, a fost ţinta cea mai atractivă a grupurilor de hoţi, care reuşeau să fure nestingheriţi mărfuri în valoare de sute de mii de lei. Deseori, infractorii furau unii de la ceilalţi chiar în centrele de colectare a fierului vechi, iar folosirea violenţei era un mod de operare obişnuit.
„În data de 19 februarie 2006, un grup de hunedoreni se aflau la un centru de colectare din Hunedoara, unde încercau să valorifice o cantitate importantă de fier sustras în noaptea anterioară din combinat. La un moment dat, au sosit Raita Andrei-Gheorghe şi un alt inculpat , încercând să pătrundă în incinta centrului de colectare. Întrucât iniţial paznicul s-a opus, a fost agresat fizic şi ameninţat cu moartea de către Raita Andrei-Gheorghe, care ulterior a pătruns în baraca pazei şi a agresat pe unul dintre hoţi, folosindu-se de o bâtă de base-ball. În urma loviturilor, victimei i-au fost provocate leziuni care au necesitat pentru vindecare 70 de zile de îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în pericol, diagnosticul fiind „fractură cranio-occipitală”. Imediat după agresiune, Raita Andrei-Gheorghe şi celălalt inculpat au transportat victima la spital, acesta din urmă aflându-se în comă profundă”, informau anchetatorii.
Peste 20 de tone de fier pe seară
În mai multe seri, hoţii protejaţi de paznici au furat camioane încărcate cu câte 20 de tone de fier, chiar din laminoarele combinatului. „În data de 11 iunie 2006, autobasculantele societăţii unui inculpat, sub pretextul că transportă deşeuri metalice, au scos din incinta Arcelor Mittal – zona OE 2, cantitatea de 12 tone materiale feroase, care au fost descărcate pe halda de steril. Fierul urma să fie revândut prin centrele de colectare către Arcelor Mittal, ca fier vechi găsit în urma exploatării haldei de steril. De menţionat faptul că rabele au fost încărcate de utilajele puse la dispoziţie de Ioniţă Gheorghe care se afla la serviciu în calitate de agent de pază. Ultimul transport a fost blocat în drumul spre haldă de către hoţii din gruparea adversă, care au descărcat din basculantă circa 300 de kilograme de fier, după care au sesizat telefonic poliţia cu privire la furtul comis”, se arăta în dosar.
Grupul infracţional organizat constituit la sfârşitul anului 2004 – începutul anului 2005 în municipiul Hunedoara, considerată atunci una dintre cele trei zone defavorizate ale judeţului, s-a dezvoltat în timp, ajungând să sufoce practic activitatea Arcelor Mittal, câştigurile provenite din furturile generalizate fiind imense, susţineau anchetatorii de la DIICOT. În dosarul mafiei fierului vechi nu au fost trimişi în judecată oameni politici sau afecerişti importanţi, suspectaţi iniţial de implicarea în afacerile ilegale .
Vă recomandăm şi:
Poliţistul Florin Marc, şeful de post din comuna Orăştioara de Sus, a fost acuzat de Agenţia Naţională de Integritate că nu poate justifica o parte din averea dobândită. Nu a fost singurul şef de post din comuna aflată la poalele Sarmizegetusei Regia, acuzat de nereguli.
Două procese în care Alin Simota, considerat în anii 2000 cel mai bogat om din Valea Jiului, a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de crimă organizată, au ajuns la final, la Tribunalul Hunedoara. De şase luni, însă, fostul „baron al Văii Jiului” este de negăsit, fiind dat în urmărire internaţională, după ce, cu câteva zile înainte ca Tribunalul Hunedoara să decidă reîncarcerarea sa, ar fi părăsit ţara.
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat sentinţa definitivă într-un dosar de înşelăciune în care Cristian Litera, fostul bodyguard al lui Alin Simota, judecat împreună cu acesta într-un dosar al DIICOT şi martor în dosarul fostului şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, primise, la judecarea dosarului pe fond o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Litera a fost achitat, însă mai este judecat într-un alt dosar, pentru infracţiuni grave.
Recidivistul Sorin Palesică a fost arestat preventiv după ce a a năucit în bătaie o tânără salvamontistă şi mai mulţi clienţi ai unui local din Straja, sub privirile jandarmului cu care se aşezase la băut. Cazul interlopului care a terorizat Valea Jiului nu este singular.