Planuri fanteziste cu Cetatea Devei: cum vrea primăria să transfome fortăreaţa într-un loc de pelerinaj pentru străini
0Cetatea Devei va deveni centru cultural, loc de expoziţii şi festivaluri, va avea mai multe trasee turistice, apă şi canalizare, iar autorităţile promit transformarea ei într-un pol al turismului din Transilvania. Proiectele ambiţioase au, însă, nevoie de fonduri de la UE.
Primăria Deva are planuri mari pentru Cetatea Devei. În următorii ani, susţin reprezentanţii administraţiei locale, întreaga zonă a cetăţii se va transforma într-un centru turistic important, menit să detroneze, în topul preferinţelor turiştilor care ajung în judeţ, Castelul Corvinilor.
Până la finalul acestui an, constructorii implicaţi în reabilitarea incintelor II şi III ale Cetăţii Devei trebuie să finalizeze lucrările finanţate prin fonduri de la Uniunea Europeană. În prezent, din motive tehnice, lucrările la proiectul finanţat de UE, în valoare de circa nouă milioane de euro, au fost întrerupte.
„Momentan, au fost suspendate lucrările pe finanţare europeană, până la finalizarea lucrărilor care se realizează din fonduri de la bugetul local (de exemplu, reţeaua de apă şi canalizare, un pod de acces între incintele II şi III ale monumentului – lucrări de altfel necesare, dar care nu au fost incluse în proiectul de reabilitare a celor două incinte). După finalizarea acestora din urmă, vor fi reluate lucrările susţinute din fonduri europene. De asemenea, a fost solicitată o prelungire, cu patru luni, a contractului de finanţare europeană şi, ca atare, va fi prelungit şi contractul cu executantul”, a informat Primăria Deva, pentru adevarul.ro.
Între timp, administraţia locală din Deva pregăteşte un nou proiect pentru Cetatea Devei, menit să transforme monumentul istoric în principala destinaţia turistică a judeţului Hunedoara şi chiar a Transilvaniei. Tema proiectului propus este revitalizarea, consolidarea şi funcţionalizarea Incintei I a Cetăţii Devei. „Ne dorim ca până la finalul acestui an, acest proiect să fie întocmit, astfel încât să îl depunem cât mai devreme pentru a putea accesa fonduri de la Uniunea Europeană, pentru realizarea lui. Planurile noastre prevăd reintroducerea cetăţii în viaţa urbei, acordându-i o funcţie, suficient de interesantă pentru cetăţeni ca ea să fie tot timpul în atenţia lor”, a afirmat Angela Kalauz, arhitectul şef al Primăriei Deva, pentru adevarul.ro.
Festivaluri în cetatea Devei
Planurile primăriei pentru Cetatea Devei prevăd „revitalizarea acesteia ca pol de interes major cultural, social şi turistic”, susţine Angela Kalauz. Incinta interioară a monumentului istoric, aflată de peste un secol şi jumătate într-o stare avansată de deteriorare, fiind distrusă în mare parte de explozia de la 1849, va fi reabilitată şi orientată spre a activităţi culturale. Astfel în cetatea Devei se vor realiza spaţii pentru desfăşurarea unor evenimente culturale cu caracter permanent (expoziţii), temporar (târguri de artă, meşteşugăreşti, conferinţe) şi excepţional (festivaluri, evenimente cu tematică religioasă – cetatea fiind un loc de pelerinaj al unitarienilor, la mormântul simbolic al episcopului David Francisc). Astfel, va fi realizată o sală multifuncţională, curtea ar putea fi mobilată pentru spectacole şi acoperotă parţial, bastionul va fi reamenajat şi pus în valoare, la fel şi grota prin care turiştii trec pe unul dintre traseele cetăţii, iar capela din secolul XVIII din cetate va fi reabilitată, potrivit planurilor propuse de specialiştii primăriei.
Mai multe trasee turistice vor fi amenajate în Cetatea Devei, în ele fiind integrate, ca puncte de interes: treptele de acces prin parc, grota, bastionul exterior, punctul belvedere unde exista în trecut un foişor şi statuile unor arhangheli, bastionul de artilerie. Chioşcul din vecinătatea cetăţii va dispărea, mai spun reprezentanţii primăriei, iar traseul principal de vizitare nu va mai fi reprezentat de urcarea cu telecabina. De altfel, potrivit arhitectului şef al primăriei, zona de la poalele cetăţii Devei îşi va schimba total înfăţişarea şi aici urmând să fie amenajate locuri de recreere pentru turişti.
Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit. Conform documentelor din secolele trecute, cetatea Devei era compusă din trei incinte succesive, legate în spirală. Prima şi cea de-a doua incintă aveau forme ovoidale, iar cea de-a treia era reprezentată de un traseu semicircular. Pe latura sudică exista un palat datând, potrivit istoricilor, din secolul XIII, iar pe latura nordică o altă clădire supraetajată.
Cetatea Devei a fost distrusă de în urma unei explozii petrecute în 13 august 1849, în depozitul de muniţii. În explozie au pierit soldaţii din garnizoana cetăţii. În 1579, în cetatea Devei a fost întemniţat episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francisc a murit la Deva în acelaşi an, în închisoarea în care fusese întemniţat pentru erezie. Pe ruinele locului în care episcopul şi-a petrecut ultimele zile din viaţă există o placă memorială, iar ca omagiu adus lui, în fiecare an, cetatea devine locul unei procesiuni religioase la care participă reprezentanţii bisericii unitariene.
Vă recomandăm şi:
Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit.
Oraşele româneşti erau aşezate în ţinuturi bogate, locuite de oameni harnici şi milostivi şi femei frumoase. Astfel erau descrise, în secolul al XVII-lea, cele mai multe dintre aşezările de pe teritoriul României, vizitate de istoricul turc Evliya Celebi.
Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.
Se încarcă comentariile...
