Pădurea de bambus care înghite un conac părăsit. „Era unică în România, acum o pasc caprele“ VIDEO
0Din vechea moșie confiscată de regimul comunist unei familii bogate din Gurasada, județul Hunedoara, s-a dezvoltat doar plantația de bambus, care în anii '70 era considerată o plantație rară în România (video).
În anii ’60, o fostă moșie a unei familii maghiare din Gurasada (Hunedoara), naționalizată de regimul comunist, a fost transformată într-un centru experimental de stat pentru încercarea soiurilor, iar în jurul ei a fost înființată o plantație de bambus.
Conacul Klobosiski din Gurasada a fost părăsit după 1990 și lăsat să se ruineze în ultimii ani, însă plantația experimentală de bambus din jurul său „a dat roade”.
Pădurea de bambus din Gurasada s-a extins și înconjoară clădirile părăsite, însă nu mai este privită de mult ca o curiozitate, de către localnici, așa cum era privită în anii ’70, când plantațiile de bambus se găseau în doar câteva locuri de pe valea Mureșului.
„Vin caprele și pasc bambusul, din plantația care în trecut era unică în România. Le place, dar parcă prea a fost lăsat să crească și să acopere tot locul”, spune un crescător de animale din localitate.
Alături de plantația de bambus, câțiva copaci exotici, unii vechi de peste un secol, au rămas din vechiul parc din vecinătatea fostului conac.
„Am lucrat în acest conac în urmă cu peste 50 de ani, după ce a fost naționalizat și transformat în Centrul experimental de stat pentru încercarea soiurilor. A fost și sediu al unui IAS (Întreprindere Agricolă de Stat) și timp de mai mulți ani a funcționat ca tabără pentru pionieri. Veneau foarte mulți copii aici”, relata Mircea Bretotean, un localnic din Gurasada.
Fostul muncitor povestea că după 1990, un inginer agronom din localitate a încercat câțiva ani să mai țină în viață centrul experimental de producție a semințelor, însă după moartea acestuia nimeni nu a mai avut grijă de clădirile vechiului conac.
Fostul conac a rămas pustiu
Conacul din comuna Gurasada ar fi fost în proprietatea unei familii de grofi, Benedikty, până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aceasta ar fi înființat și parcul dendrologic cu specii rare, întins pe 2,5 hectare în jurul clădirilor.
După moartea lui Lajos Benedikty, moșia a trecut în posesia familiei Klobusiczky (Klobosiski). În timpul războiului, cea mai mare parte a membrilor familiei Klobosiski a părăsit România şi s-ar fi stabilit în Ungaria.
Conacul Klobosiski din Gurasada a fost abandonat, iar ulterior a fost transformat de comunişti în IAS și centru de cercetare agricolă. Clădirile istorice nu au mai fost revendicate de presupuși moștenitori ai celor două familii care au deținut moșia de-a lungul timpului, iar autoritățile din Gurasada, nefiind proprietare ale imobilelor, nu au intervenit pentru conservarea lor.
Plantațiile de bambus, rare în anii '70
În anii ’70, în trei locuri de pe valea Mureșului din Hunedoara existau plantații de bambus – în Gurasada, în parcul dendrologic Simeria, dar și în gospodăria unui localnic din satul Certej, localitate aflată și ea pe valea Mureșului.
„După cum se știe, bambusul nu crește în țara noastră. Și atunci când este cultivat, faptul reprezintă o raritate. În judeţul Hunedoara erau cunoscute două locuri în care creşte această plantă: parcul dendrologic din Simeria şi o grădină din comuna Gurasada. Şi, iată că acum, s-a aflat, de al treilea loc, printr-o simplă întâmplare. Într-o zi de martie, un ţăran a apărut cu prăjini de bambus în piaţa din Deva. Cum era de aşteptat, în jurul lui s-au adunat mulţi curioşi, dornici să afle provenienţa, modul de cultivare etc. Şi vânzătorul de bambus — respectiv Anton Pavel, care în curând va împlini 70 de ani — le-a răspuns la toate întrebările. El locuieşte în satul Topliţa, din comuna Certej, cultivă bambus de vreo 20 de ani şi plantaţia lui se dezvoltă singură, fără îngrijiri deosebite”, informa ziarul România Liberă, în 1976.
La fel ca bambusul din Gurasada, și plantația de bambus din Parcul dendrologic Simeria s-a dezvoltat în ultimii ani, o posibilă cauză fiind schimbările climatice, susțin specialiștii.
Bambusul din Parcul dendrologic Simeria (video) s-a aclimatizat și a ajuns la înălțimi de până la 15 metri, formând o veritabilă junglă, într-un colț al arboretumului, apropiat malurilor Mureșului.
Se încarcă comentariile...
