Vechea biserică din Gurasada, reparată de voluntari. Cât de valoros este lăcaşul din secolul al XIII-lea VIDEO
0
Cea mai mare parte a acoperişului bisericii medievale din Gurasada a fost refăcută cu ajutorul voluntarilor de la „Ambulanţa pentru monumente”.
Vechiul acoperiş de şindrilă al Bisericii medievale din Gurasada, care prin starea sa avansată de degradare punea în pericol pictura preţioasă din interiorul bisericii, a fost înlocuit cu un acoperiş din stejar, în două straturi, cu o grosime de circa trei centimetri.
În luna septembrie, zeci de oameni, mulţi dintre ei studenţi la arhitectură, au participat la lucrările de refacere a învelitorii monumentului istoric, derulate prin proiectul „Ambulanţa pentru monumente”.
Cetatea Orăştiei, locul celor două biserici „gemene” şi al rotondei medievale, intră în şantier
Şindrila care împodobeşte acum biserica a fost realizată manual, prin cioplire. Tehnica este greoaie însă îi asigură acesteia o rezistenţă mai mare la intemperii.
Din 1990 nu a mai fost schimbat acoperişul bisericii medievale din Gurasada. Şi zidurile acesteia prezintă numeroase degradări.
Biserica medievală din Gurasada. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Voluntarii proiectului „Ambulanţa pentru monumente” vor continua lucrările la acoperişul bisericii, unde mai trebuie schimbată şindrila veche de pe turnuri. Cel mai probabil, susţin aceştia, învelitoarea unuia dintre turnuri va fi refăcută în această toamnă, iar a celuilalt în cursul anului viitor, în funcţie şi de fondurile obţinute pentru proiect.
Biserica din Gurasada. Lucrări. Foto: Mihai Cristian
De ce a fost necesară refacerea acoperişului
Iniţiativa de refacere a acoperişului bisericii din Gurasada a demarat la începutul acestui an.
„O mână de tineri şi-au propus să salveze prin voluntariat monumentele din România. Biserica „Arhanghelul Mihail” din Gurasada, judeţul Hunedoara (secolul XIII) se numără printre cele mai vechi şi valoroase monumente româneşti şi este înscrisă pe lista tentativă a patrimoniului mondial din anul 2019, iar punerea acesteia în siguranţă ar creşte şansele de a fi inclusă în definitivă a patrimoniului UNESCO. Pictura murală interioară este una dintre cele mai vechi picturi din România, dar este în mare pericol de degradare din cauza infiltraţiilor de apă ce se scurge prin învelitoarea deteriorată. Scopul intervenţiei de urgenţă este asigurarea acoperişului prin înlocuirea învelitorii de şindrilă, un tip special şi costisitor care ar prelungi viaţa monumentului cu 30-40 de ani în aşteptarea unei restaurări complete. Intervenţia are un important scop educativ prin împărtăşirea „know-how-ului" către voluntari şi comunitate dar şi răspândirea modelului către alte comunităţi. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţionarea materialelor, plata meşterilor, cazarea şi masa voluntarilor”, informau, în luna martie, reprezentanţii Asociaţia Monumentum, pe pagina „Ambulanţa pentru monumente – Transilvania Sud”.
Biserica din Gurasada. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Biserica medievală de piatră din Grasada a fost inclusă în 2019 pe lista indicativă a siturilor UNESCO, alături de alte cinci biserici din judeţul Hunedoara, aşezămintele de la Streisângeorgiu, Strei, Sântamaria Orlea, Densuş şi Ostrov. Au fost biserici cneziale, iar unicitatea lor le dă şanse şanse să devină situri UNESCO, informau rerezentanţii Institului Naţional al Patrimoniului.
Povestea bisericii medievale
Biserica ortodoxă din Gurasada este singura aşezare de pe Valea Mureşului aflată pe lista indicativă a UNESCO, celelalte biserici medievale fiind în Ţara Haţegului. Este deosebită prin vechimea sa, prin arhitectură şi păstrează picturi preţioase, care l-au impresionat şi pe istoricul Nicolae Iorga, care a vizitat-o în urmă cu un secol. „Biserica, foarte mică, are în faţă un mare turn de cerdac, făcut în timpuri de tot nouă. Pe o uşă laterală se intră într-un pronaos, odinioară pridvor, pe zidurile căruia un zugrav din Piteştii României şi altul din Deva au zugrăvit acele scene din Iad şi Raiu, cu muncile dracilor şi cetele senine ale fericiţilor, care împodobesc bisericile noastre”, scria Nicolae Iorga, în 1906.
Interior. Biserica din Gurasada. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Aşezarea poartă hramul Sfântului Arhanghel Mihail şi este atestată documentar încă din anul 1292. În ultimele secole, construcţiei originale i s-au mai adăugat câteva încăperi şi un turn, în partea de vest, iar potrivit istoricilor, a fost pictată iniţial la începutul secolului al XlV-lea. În secolul al XVIII-lea, pictura veche a fost acoperită cu picturile realizate de Ioan Ierodiaconul din Deva şi meşterul Nicolae din Piteşti, la comanda împărătesei Mariei Tereza.
„Pe pereţii dinspre sud şi nord sunt reprezentate cerul şi iadul. Între aceste picturi şi toate cele descrise până acum, există o profundă deosebire. Fiecare figură e aici o pată de culoare încadrată de un contur precis, înăuntrul căruia apar linii care indică organismul anatomic. În schimb lipseşte figurilor orice caracter plastic. La aceste distincţii se mai adaugă altele: figurile sunt mai repede îndesate decât lunguieţe, mulţimea nudurilor, neîntâlnite nicăieri, prezenţa peisajului indicat prin dunga de pământ, arbori schematici şi fire lungi de iarbă. Toate celelalte sunt opere ale pictorilor cărturari (călugări sau artişti formaţi în atelierele acestora), iar pictorul acestui rai şi iad e pictorul ţăran, pictorul anonim ieşit de-a dreptul din rândul poporului. O dovadă indirectă ar fi multele inscripţii explicative, mai ales referitoare la iad, unde artistul îşi varsă tot veninul asupra femeilor şi a duşmanilor păgâni. E ceva izvorât din simplicitatea şi originalitatea sufletului ţărănesc şi ar fi interesant să se studieze această pictură mai amănunţit”, scria istoricul Virgil Vătăşianu, în volumul „Vechile biserici de piatră româneşti din judeţul Hunedoara”, din 1930.ţ
Picturi. Biserica din Gurasada. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În prezent, biserica medievală a ajuns într-o stare vizibilă de degradare, are pereţii crăpaţi, iar preotul şi localnicii au solicitat de mai multe ori sprijin pentru a face reparaţiile necesare.
Vă recomandăm să mai citiţi:
De la Ioan la Iancu de Hunedoara. Enigmele celui mai faimos erou din Transilvania medievală
Castelul Corvinilor, în istoria Hollywood. Cele mai faimoase filme realizate în cetatea medievală
Castelul Corvinilor îşi deschide porţile. Cetatea medievală a Hunedoarei poate fi vizitată gratuit
Se încarcă comentariile...
