Video Marile confruntări dintre daci și romani, reeditate la Dacfest 2023, la poalele Măgurii Uroiului VIDEO
0Măgura Uroiului din Hunedoara, locul unei așezări antice de pe malul Mureșului, a fost, la sfârșit de săptămână, locul confruntărilor între daci și romani. Un festival de reconstituire istorică a avut loc la poalele măgurii.

Dacfest 2023 (video), un festival de reconstituire istorică la care au participat zeci de asociații de reconstituire istorică, a avut loc la Măgura Uroiului din Hunedoara.
Evenimentul organizat la sfârșitul acestei săptămâni (14 – 16 iulie) a strâns circa 200 de participanți, iar cele mai spectaculoase momente ale sale au fost luptele dintre romani și „barbari” – dacii și aliații lor.
Războaiele daco-romane, reeditate
La poalele dealului vulcanic cu formă proeminentă, distins de la zeci de kilometri distanță de pe valea Mureșului, romanii și barbarii și-au împărțit teritoriul și și-au ridicat taberele la fel cum ar fi făcut-o în Antichitate.
De-o parte a platoului, au fost ridicate corturile din castrul înființat pentru a găzdui legiunile romane și trupele auxiliare aflate în solda imperiului.
De cealaltă parte, în vecinătatea unei cetăți de lemn, dacii, sarmații și celelalte triburi care ar fi ocupat în Antichitate teritoriul actual al României s-au grupat în așezările improvizate pe platou. Nu au lipsit nimfele dacice, parte a atmosferei imaginate din timpul strămoșilor noștri.
Turiștii veniți la Măgura Uroiului din Hunedoara au fost invitați să cunoască portul și obiceiurile de zi cu zi ale anticilor și să ia parte la confruntările dintre daci și romani, după un scenariu inspirat din războaiele purtate în vremea regelui Decebal.




























„Am fost și în anii trecuți la Dacfest și am revenit pentru că avem ocazia rar să vedem într-un mod atât de interactiv cum trăiau oamenii în acele vremuri. Măgura Uroiului din Hunedoara este și ea potrivită pentru astfel de evenimente, pentru că și-a păstrat înfățișarea ei arhaică, încă nesufocată de construcții noi”, spune unul dintre turiști.
Măgura Uroiului din Hunedoara, vechea așezare de pietrari
Măgura Uroiului din Hunedoara (video), dealul din rocă vulcanică cu înfăţişare proeminentă de pe malul Mureşului, a fost exploatat din cele mai vechi timpuri. Aici a funcționat o carieră antică de andezit, de unde strămoşii noştri şi-au procurat materia primă pentru construcţii.
Rocile din cariera de la Uroi au fost folosite la construcţii în aşezările romane de pe valea Mureşului, în special în Micia, pagus-ul (localitate rurală antică) aflat la graniţele de vest ale provinciei Daciei Romane, apărate de un castru cu peste 500 de militari. În Evul Mediu şi în epoca modernă, carierele de la Măgura Uroiului au continuat să fie exploatate, iar rocile vulcanice au fost folosite la construcţia cetăţii medievale de la poalele dealului şi la ridicarea unor biserici şi conace nobiliare aflate în împrejurimi.
În vara anului 2022, sub Măgura Uroiului, arheologii au descoperit rămăşiţele unui drum roman şi a unei necropole romane de incineraţie, din secolele II - III. Secțiunea bine conservată a drumului antic de la Măgura Uroiului făcea parte din drumul roman care trecea prin Simeria, traversa Mureşul pe la Uroi şi apoi urma malul drept al râului spre Geoagiu, unde în Antichitate funcţiona un castru roman (la Cigmău) şi faimoasele băi termale Germisara.
Şi în alte locuri din împrejurimile Măgurii Uroiului au fost descoperite necropole antice, unul dintre cele mai mari astfel de cimitire fiind identificat la Săuleşti, pe celălalt mal al Mureşului.
În vremea dacilor şi romanilor la poalele Măgurii Uroiului se afla un sat de pietrari: așezarea antică Petris (Petrae) a fost menţionată chiar şi pe Tabula Peutingeriana - una din hărţile cunoscute ale Imperiului Roman. Și ruinele unei cetăți medievale pot fi observate la poalele dealului, pe malul stâng din Valea Mureșului.