Kilograme de aur dacic furat din Munții Orăștiei sunt de negăsit. Când a început goana după comori VIDEO
0Doar o mică parte din tezaurele antice de aur și argint furate în anii '90 și 2000, din ținutul cetăților dacice din Hunedoara, au fost recuperate de statul român. Goana ilegală după comori a început într-o epocă în care autoritățile române nu păreau pregătite să îi facă față.
Braconajul arheologic a luat amploare după 1990, iar printre cele mai căutate locuri căutate de vânătorii s-au numărat cetățile dacice din Hunedoara.
Goana după aurul dacilor
Ajutați de unii localnici care cunoșteau siturile arheologice și care, în trecut, i-au ajutat pe oamenii de știință la dezvelirea unor așezări dacice din Munții Orăștiei, numeroși braconieri – români și străini – au devastat siturile și au furat tezaure valoroase de aur și argint.
Artefactele prețioase au fost scoase ilegal din România și traficate pe piața neagră a antichităților în Occident și Statele Unite ale Americii.
Un studiu publicat de cercetătorul Claudiu Purdea arăta dimensiunea la care a ajuns, în anii ’90, jaful în cetățile dacice din Hunedoara.
„În anii '90 ai secolului trecut și primii ai celui următor, autorităţile din România observau cum siturile arheologice erau asaltate de căutători, dotaţi cu detectoare de metale, dintre care unii străini. În acea epocă de tranziţie, <băieţii deștepţi> s-au orientat spre afaceri adeseori ilicite în domenii profitabile, nu se putea ca arheologia cu marile ei tezaure să fie omisă, ci încadrată într-un gen de antreprenoriat local, de natură infracţională. În acest context prezentau interes siturile din zona capitalei Daciei preromane. Existau deja informaţii în literatura de specialitate că aici ar fi fost descoperite tezaure importante încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, comori compuse din emisiuni de aur (monede Koson și pseudo-Lysimach)”, arăta cercetătorul Claudiu Purdea, în studiul „Braconajul arheologic din Munții Orăștiei: un fenomen infracțional care alimentează piața de antichități”.
În ultimele trei decenii, potrivit informărilor oficiale, braconierii au descoperit peste 40 de tezaure antice preţioase în zona cetăţilor dacice.
Greutatea lor ajunge la aproape 100 de kilograme de aur şi circa 40 de kilograme de argint, însă cele mai multe dintre ele şi-au pierdut urma în Occident.
Cele mai multe au fost descoperite și traficate de la mijlocul anilor ’90 și în anii 2000, când legislația cu privire la traficul de obiecte de patrimoniul era mai permisivă, iar cetățile dacice nu beneficiau de paza adecvată.
Goana după comori a început ca o afacere locală
Abia în 1999, şase aşezări antice din Munții Șureanu (Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna) au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO.
„Primii care au început să caute au fost localnicii, persoane care cunoșteau potenţialul zonei. Dar, mai ales, ei au deservit ca zilieri șantierele arheologice sau chiar au oferit cazare profesorilor coordonatori ai acestor campanii de cercetare sistematică. Ajutaţi de cunoscuţi stabiliţi în străinătate, unde detectoarele de metale erau disponibile în comerţ, sau de băieţii bine informaţi de la Deva, primele echipamente și descoperiri neautorizate apar pe Valea Grădiștii. Autorităţile judiciare au demonstra în cursul urmăririi penale că prima descoperire a unui mare tezaur (3.000 sau 4.000 de monede) a avut loc în anul 1996 pe Dealul Muncelului în punctul La Fagii lui Bodea”, arăta Claudiu Purdea.
Din 1993 datează prima descoperire de comori dacice din ultimele trei decenii, cu ajutorul detectoarelor de metale.
Un localnic întors din Australia ar fi descoperit în cetățile dacice un tezaur de Kosoni din aur, pe care l-a scos din România și l-a valorificat în Australia.
În anii următori, arheologii puteau observa tot mai multe gropi făcute în cetățile dacice, de căutătorii de comori și, lângă ele, unelte de fier, scoase din pământ după ce au fost reperate cu ajutorul detectoarelor de metale și abandonate.
Cel mai valoros tezaur de kosoni de aur descoperit în România ultimelor decenii a fost scos la iveală în 1996, de un localnic din Târsa, născut în 1921, numit „Burelu”, în condiţii care au stârnit numeroase controverse.
„Căldarea” cu circa 3.000 de galbeni cântărea circa 25 de kilograme, iar găsirea ei a transformat pentru următoarele decenii ținutul cetăților dacice într-un „El Dorado” al căutătorilor de comori.
Mai puţin de 600 de kosoni au fost recuperaţi de autorităţile statului român, după ce descoperitorul comorii a început să vândă din galbeni şi să îi dăruiască apropiaţilor săi, care la rândul lor au oferit, contra cost obiectele preţioase muzeelor şi băncilor.
La scurt timp, o anchetă penală a dus la oprirea tranzacţiilor, însă din comoara uriaşă, aproximativ 20 de kilograme de aur şi-au pierdut urma până în ziua de astăzi.
Comoara lui Burelu
Toţi cei care au pus mâna pe kosoni, fie şi cei care i-au primit în dar de la „Burelu” şi i-au vândut mai departe, au fost anchetaţi penal, iar Ministerul Culturii le-a solicitat în instanţă, fără succes, să contribuie la plata unor despăgubiri totale de peste 1,221.000 milioane de euro pentru tezaurul dispărut.
Tezaurul a fost dat în urmărire internaţională prin INTERPOL şi se află pe lista obiectelor furate, publicată pe site-ul Poliţiei Române. Pe pagina de internet a IGPR, este prezentat astfel: „Monede: Koson. Data furtului: 08-01-1996. Detalii: 2.440 monede din aur, tip "Koson", dintr-un tezaur de 3.000 de piese, care a fost găsit in luna august 1996 în situl arheologic Sarmisegetuza Regia, din Munţii Oraştiei, judeţul Hunedoara”.
Există mai multe variante a descoperirii comorii. Una dintre ele a fost relatată de „Burelu”, într-un reportaj din Formula AS. Acesta susţinea că i-a găsit în gospodăria sa din Târsa (video), un sat din Munţii Orăştiei, în timp ce săpa într-un șanț pentru a lua pământ.
„Și nu am săpat mai mult de 50 de ţante şi am dat de un bănuţ. No, dacă mai mereau ei cu săpatu', i-ar fi găsit ei. Găsii, şi după aia mai căutai. Mai găsii şi tăt aşa, risipiţi prin pământ. M-am dus şi i-am spălat într-un blid. Mă, am zis, aştia îs ceva de trebuială, îs faini. I-am ţinut o ţâră. O sută şi ceva erau. Ce să fac cu ei? M-am dus şi am întrebat la Banca Naţională, la Deva, dacă nu vor să cumpere aşa ceva. Or zis că da. Du-te acasă şi adu-i că ţi-i plătim, da' ţi-i plătim la gram. Io n-am ştiut ce înseamnă asta, că nu ştiam eu pe atunci ce e aia valoare numismatică. Şi aia o fost foarte mare că or fost... s-or documentat ei la Bucureşti că-s din anul 34 înainte de Hristos fabricaţi. Le zicea kosoni şi ăia de fapt n-o fo bani umblători, cum umblă banii. O fo comoară făcută, cu care i-o cinstit pe daci. I-or plătit la gram şi am luat vreo doi bani pe ei. Şi o fo bine că or fost, că dacă nu erau, era poate mai rău. Cu banii... ce am făcut cu ei... puteam mai bine să nu îi găsesc. Am luat nişte loc să ţin oile pe el", relata Burelu.
Procurorii l-au acuzat pe Burelu că împreună cu nepotul său și cu un alt localnic, stabilit la acea vreme în Franța, au efectuat detecții și săpături ilegale pe Dealul Muncelului, în apropiere de Sarmizegetusa Regia, unde au găsit kosonii.
Anchetatorii au susţinut că Burelu și ceilalți doi au împărţit comoara frăţeşte, fiecăruia revenindu-i câte 1.000 de monede. Din cele circa 3.000 de monede, 558 au ajuns în custodia unor muzee, unele fiind vândute de localnici sau recuperate de autoritățile române după ce au ajuns pe piața neagră.
Descoperirea tezaurului din 1996 a făcut ca zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei să fie invadată de căutători de comori. Au urmat alte alte descoperiri monetare, de bijuterii și artefacte de aur și argint
„După anul 1996, când a fost localizat şi sustras tezaurul de 3000 monede Koson, mai mulţi membri ai lumii interlope din municipiul Deva, care aveau preocupări privind schimbul valutar ilegal, cămătăria etc., încurajaţi şi de cererea de pe piaţa <neagră> a antichităţilor, au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă”, informau anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Cercetările în dosarele aurului dacic au fost coordonate de de fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, la acea vreme prim-procuror la Parchetul Curții de Apel Alba.
Aurul dacic exportat în Occident
În următorii ani, numărul şi valoarea comorilor descoperite a fost impresionant. În ultimele trei decenii, potrivit informărilor oficiale, braconierii au descoperit peste 40 de tezaure antice preţioase în zona cetăţilor dacice.
Greutatea lor ajunge la aproape 100 de kilograme de aur şi circa 40 de kilograme de argint, însă cele mai multe dintre ele şi-au pierdut urma în Occident.
„Membrii grupărilor infracționale, sfătuiţi de consilieri ce deţineau cunoştinţe de specialitate, plasau artefactele arheologice sustrase din situri, unor colecţionari şi „investitori” din ţară, adeseori persoane publice, fiind, de asemenea, în contact cu reţelele internaţionale de traficanţi români, sârbi, germani, italieni etc. care scoteau ilegal din ţară bunurile culturale sustrase din situri şi le plasau pe piaţa neagră a antichităţilor, prin tranzacţii ilegale, unor colecţionari din statele UE sau SUA. Autorii erau interesaţi îndeosebi de tezaure monetare, bijuterii, artefacte funerare, arme şi echipament militar antic (săbii, coifuri, scuturi etc.)”, se arată într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Cel mai valoros tezaur monetar a fost descoperit, susţin anchetatorii, în august 1998, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei. Conţinea peste 30 de kilograme de stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur, bunuri care au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA.
Din cele circa 3.600 de monede de aur, mai puțin de 40 au fost recuperate. Restul și-au pierdut urma după ce au fost valorificate de doi interlopi români – descoperitorii comorii -, cu ajutorul mafiei sârbe, în Occident.
Brățările dacice de aur dispărute pe piața neagră
Cele mai faimoase artefacte dacice descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt însă brăţările din aur masiv, scoase la iveală pentru prima dată de căutătorii de comori, în perioada 1999 – 2001, în urma activităţilor de braconaj arheologic din situl aflat în patrimoniul mondial UNESCO.
La începutul anilor 2000, vânătorii de comori au scos la iveală cel puţin 24 de spirale de aur dacice din zona Sarmizegetusei Regia, doar 13 dintre ele fiind recuperate de autorităţile române, toate în perioada 2007 – 2011, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.
Potrivit anchetatorilor, brățările dacice de aur au greutatea între 700 şi 1.200 de grame (cele recuperate), însă conform unor informaţii aflate la dispoziţa anchetatorilor, unele dintre brăţările cărora le-a fost pierdută urma ar avea şi o greutate de 1.700 de grame.
13 brățări dacice de aur, recuperate de autorități
Din cele 13 brăţări spiralice de aur furate din Sarmizegetusa Regia (video) şi recuperate până în prezent de autorităţile române, doar una a fost descoperită în posesia unui român. Pentru cele mai multe statul a achitat recompense unor cetăţeni străini, în posesia cărora au ajuns, uneori prin intermediul reţelelor infracţionale.
Astfel, primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetăţean american, cu circa 980.000 de lei. A cincea a fost predată, în acelaşi an, statului român de către autorităţile franceze, după ce a fost expusă de un cetăţean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris.
În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în ţară, din Elveţia, iar una - din SUA, după ce statul român a achitat 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor. În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brăţări, de la un cetăţean german.
În 2009, a 12-a brăţară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetăţean american, cu suma de aproape 70.000 de euro. În 2011, autorităţile române au recuperat de la un cetăţean bulgar, plătind 73.000 de euro, a 13-a brăţară spiralică din aur, în greutate de 933,4 grame, furată din Sarmizegetusa Regia.
În 2007, o brăţară a fost recuperată în urma unei acţiuni în forţă, de la un hunedorean, care primise artefactul ca garanţie a unui împrumut. Alte cel puţin 11 spirale sunt date în urmărire internaţională.
Aurul dacilor, dat în urmărire internațională
În prezent, sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc, informa Parchetul General al României.
„Sarmizegetusa Regia nu a fost numai capitala tezaurelor, ci mai degrabă centrul activităţii metalurgice din Munţii Orăștiei. Astfel, pe tot cuprinsul teraselor așezării civile de pe Piciorul Muncelului braconierii au extras din sol un număr imens de artefacte din fier. Exasperaţi că nu le puteau valorifica, le abandonau sau reîngropau împreună cu ambalajele pachetelor de ţigări sau energizante pe care le consumau. În jur de 1000 de artefacte abandonate au fost recuperate de arheologi de-a lungul timpului și depuse în custodia Muzeului Naţional al Transilvaniei din Cluj Napoca, iar o cantitate similară la Muzeul Civilizaţiei Dacice și Romane de la Deva. Este ilustrativ cazul unui depozit de aproximativ 30 de lupe din fier extrase și abandonate, pe care le-au transportat și valorificat la Remat Orăștie la preţul oferit pentru fier vechi”, arăta cercetătorul Claudiu Purdea.
Ultimul mare tezaur monetar a fost recuperat de autoritățile române în 2014. Atunci, trei copii din satul Ocolișul Mic din Hunedoara au descoperit, ascunse în vizuina unei vulpi, într-un recipient de plastic, 139 de monede Koson de aur. Anchetatorii arătau că tezaurul ascuns în vizuină provine din acţiunile de braconaj arheologic.
Un localnic implicat în trecut în căutarea comorilor l-ar fi ascuns acolo, aproape de casa lui. Din 2014, tot mai puține bunuri arheologice valoroase, provenite din ținutul cetăților dacice, au fost recuperate de statul român.
Se încarcă comentariile...
