Analiză Cât va dura interdicția pensionarilor de a se angaja la stat. „E o criză puternică din punct de vedere financiar”
0Un nou proiect al Cabinetului Bolojan promite să impună limite în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul, însă situația nu este încheiată nici de data aceasta, iar soluția este una temporară și fragilă, arată experții.
„Există, din păcate, în administrația centrală din România acest artificiu aplicat la scală largă, foarte mulți oameni care s-au pensionat la vârste fragede, profitând de lacunele legilor și apoi s-au angajat mai ales pe funcții de conducere în statul român, secretar de stat, șef de agenții, șef de instituții descentralizate”, explică pentru Adevărul economistul Adrian Negrescu.
Prezența pensionarilor în aparatul public ar trebui să vină cu limitări și cu justificarea anilor de expertiză necesari. Reglementarea este însă pusă pe masă de mai mulți ani și nu rezolvă problemele României: „Această idee se vehiculează de ani de zile și de fiecare dată s-a spus varianta că pensia este un drept câștigat, iar din această perspectivă nu poți limita accesul românilor la muncă la a-și găsi un job, chiar și după vârstă de pensionare”. Inițiativa rezolvă pentru scurt timp o problemă mai degrabă morală.
„Să te pensionezi la 48 de ani și apoi să te reangajezi la stat pe cine știe ce funcție, mi se pare o obtrucționare a legii și în niciun caz un avantaj pentru sistemul public” – Adrian Negrescu, economist
„Da, e o criză puternică din punct de vedere financiar, dar statul nu își permite să plătească și o pensie și un salariu în același timp, cel puțin în momentul de față, dar până la urmă dreptul la muncă este garantat de Constituție”, concluzionează economistul Adrian Negrescu.
Măsura, valabilă doar până în 2027
Constituționalitatea ar urma să fie asigurată prin faptul că măsura are și un termen de expirare, fiind invocat articolul 53 al Constituției care arată că „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.
Totuși, liderii din Executiv invocă și necesitatea asigurării locurilor de muncă și oportunităților pentru tinerii care intra în câmpul muncii. „Nu e normal ca tinerii să primească indemnizație de șomaj, în timp ce alte persoane cumulează salariu și pensie, ocupând acel loc de muncă care ar fi disponibil, teoretic, pentru un tânăr care își începe cariera în administrația de stat, de exemplu”, explică ministrul Tanczos Barna, într-o intervenție la Digi24.
Măsura ar trebui impusă definitiv, explică redactorul-șef Historia, Ion M. Ioniță: „Statul, pentru aceeași muncă va plăti de două ori. O dată salariul și o dată pensia. Nu este vorba despre contributivitate. Este vorba despre bani pe care bugetul de pensii îi împrumută de la bugetul de stat în acest moment. Deci pentru stat ar fi o cheltuială dublă pentru aceeași muncă. (...) Ar fi normal ca dacă ai luat această măsură să nu o iei pe un termen limitat”.
Impactul nu poate fi prevăzut, însă datele de la începutul lunii august arătau că aproximativ 10.000 de persoane cumulează pensia cu salariul la stat, inclusiv în Secretariatul General al Guvernului (SGG), o parte relevantă fiind foști militari (n. r. - care beneficiază de condiții de pensionare anticipată), arată un răspuns transmis către Europa Liberă. Doar în Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de Ștefan Radu Oprea, lucrează 12 persoane care cumulează pensia cu salariul, fiind vorba de angajați din SRI sau MApN.
Ce prevede proiectul
Deocamdată, discuțiile prevăd o excludere a medicilor și profesorilor. În schimb, măsura ar urma să se aplice în cazul polițiștilor sau militarilor. Documentul a fost pus în transparență publică de Ministerul Muncii și prevede suspendarea dreptului la pensie în cazul în care angajatul plătit din fonduri publice decide să rămână la muncă, deși are o decizie de pensionare, însă nu mai târziu de 70 de ani. Proiectul prevede și oprirea transferurilor și a detașărilor între instituții.
Urgența măsurii este argumentată prin necesitatea limitării cheltuielilor bugetare permanente pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice. În nota de fundamentare a proiectului nu apar cifre, însă este precizat că măsurile prevăzute în acest act normativ se vor aplica până la data de 31 decembrie 2026. „Durata limitată a aplicării acestor măsuri este proporțională cu scopul urmărit și se justifică prin necesitatea menținerii unui echilibru între drepturile personalului și imperativele interesului public major, fără a aduce atingere substanței drepturilor constituționale, în concordanță cu prevederile art. 53 din Constituția României”, arată nota de fundamentare a proiectului.
Se încarcă comentariile...
