Ghetoul romilor alungaţi de autorităţi la periferia municipiului Orăştie
0Zeci de familii nevoiaşe, în majoritatea lor de romi, au fost trimise să locuiască într-un mini-cartier înfiinţat recent de administraţia locală din Orăştie. Oamenii au fost siliţi să se mute în locuinţele tip container, după ce au fost evacuaţi din casele lor. Noul ghetou de la periferia Orăştiei a fost amenajat ca prelungire a unui cartier populat în mare parte de familii de romi.
Aproape 50 de containere albe, înghesuite pe o suprafaţă egală cu a unui teren de fotbal, au devenit noua atracţie a uneia dintre cele mai sărace zone din Orăştie. Încăperile tip vagon, cu suprafeţe de 12 – 15 metri pătraţi, au fost transformate în cămine pentru câteva zeci de familii nevoiaşe, în majoritatea lor de romi, familii cu mulţi copii, cu bătrâni bolnavi, care nu au avut altă opţiune decât cea de a se muta în aşa-numitele „locuinţe de necesitate”. Mini-cartierul de containere se află chiar în vecinătatea gropii de gunoi a Orăştiei, care se va închisă totuşi de anul viitor.
Mulţi dintre locatarii noului ghetou au fost evacuaţi din casele în care locuiau ilegal sau pentru care nu au mai plătit taxe.
„În noile locuinţe de necesitate ei plătesc chirii mici, de 20 – 30 de lei, şi dispun de utilităţi: de apă curentă, iluminat, curent electric şi de magaziile construite pentru ei. Unii nu aveau aşa ceva în locurile unde au stat până acum”, spune primarul Orăştiei, Ovidiu Bălan.
Proiectul administraţiei locale de a muta familiile de romi la periferia municipiului a fost prezentat ca unul de succes. Doar locatarii containerelor nu au fost de aceeaşi părere. Mircea Biro, un bărbat din Orăştie a cărei familie urmează să fie evacuată dintr-un imobil ce va fi demolat, ameninţă că îşi va da foc dacă va fi scos din casa în care locuieşte de zece ani, pentru a fi mutat într-o locuinţă de necesitate.
Au răspuns cu ameninţări mutării
Bărbatul nu vrea nici în ruptul capului să plece din casa veche şi declară că va recurge la o soluţie extremă, atunci când lamele excavatoarelor vor dărâma zidurile între care locuieşte de zece ani. „Primăria mi-a oferit să stau într-un container de la marginea Orăştiei, unde au mai fost mutaţi şi alţi oameni cărora le-au fost demolate casele. Nu mi se pare normal să fie distrus imobilul în care şi eu am investit şi să mi se dea o cămăruţă de 12 metri pătraţi, în care să stau cu soţia şi cu cei patru copii”, a relatat Mircea. Există un ordin de evacuare pentru familia bărbatului şi un acord pentru demolarea casei în care acesta a fost chiriaş şi rău-platnic al primăriei, astfel că bărbatul nu pare să aibă de ales. La fel au păţit şi alte familii din Orăştie, municipiul cu cea mai mare pondere a comunităţii de romi din judeţul Hunedoara.
„Stăm în acest containere ca în nişte coteţe, cu toţii înghesuiţi, familii întregi, cu copii care dorm pe jos”, se plânge o locatară din locuinţa vagon, recent mutată, după ce a stat 17 ani cu familia într-o cocioabă ridicată ilegal în aceeaşi zonă, dar mai aproape de centrul oraşului.
Aproape de mahalale
De altfel, cei mai mulţi dintre romii care populează noul ghetou cu containere au locuit până nu demult în cartierul învecinat, pe cealaltă parte a râului Sibişel.
Cartierul vechi are mahalale înguste, în care asfaltul şi canalizarea nu au ajuns, iar casele dărăpănate, dar colorate, sunt înghesuite una lângă alta, nemailăsând loc pentru curţi. Femeile spală haine în pârârul invadat de gunoaie, folosit ca loc de bălăceală pentru copii, şi în acelaşi timp ca loc unde sunt aruncate gunoaiele menajere. Localnicii spun că noaptea zona devine periculoasă, însă de multe ori şi ziua scandalurile care se aud dincolo de casele de chirpici îi fac pe străini să grăbească pasul. În zilele de duminică, atmosfera cartierului populat de romi se mai destinde. În faţa unei case vechi din mijlocul mahalalei sunt aduse scaune şi bănci, iar strada se transformă într-o biserică în aer liber, din care un pastor însoţit de câţiva muzicieni le propovăduieşte localnicilor.
Vă recomandăm şi:
Poliţiştii locali din Deva au amendat trei romi bogaţi, membrii ai familiei Anghel, care şi-au ridicat palate la marginea municipiului, fără a avea autorizaţii. Şi în Hunedoara au avut loc controale în cartierul palatelor, însă autorităţile nu au dat amenzi pentru construcţiile aflate în ilegalitate, ci doar somaţii.
Turnul Eiffel şi Statuia Libertăţii nu lipsesc de pe acoperişurile palatelor romilor bogaţi din zona Hunedoarei. Două familii care locuiesc în Haţeg, pe aceeaşi stradă, şi-au montat pe acoperişurile vilelor lor replici ale celor două monumente simbol pentru Paris şi New York.
Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.
O familie din Deva a aruncat la gunoi 2.300 de dolari. Banii se aflau într-un plic, pe care femeia, fără să mai verifice conţinutul acestuia, l-a aruncat într-un sac menajer, pe care soţul ei l-a transportat la tomberoanele din faţa blocului.
Se încarcă comentariile...
