FOTO Topul celor mai frumoase palate ale României. Poveştile clădirilor de lux cu care se mândresc mereu românii
0Marile palate din oraşele României oferă localnicilor numeroase motive de mândrie. Sunt atracţii turistice importante, chiar dacă adăpostesc sedii ale unor instituţii publice.
Marile palate din Iaşi, Timişoara, Bucureşti şi Sinaia au devenit embleme ale oraşelor. Iată câteva dintre cele mai frumoase:
Palatul primăriei - Oradea
Paltul primăriei în Oradea a fost construit la începutul anilor 1900 după planurile arhitectului Kálmán Rimanóczy. Aflat în piaţa centrală a municipiului şi pe malul Crişului repede, palatul trage privirile prin impozanţa sa şi prin asimetria în plan al construcţiei, cladirea îmbinând stilul eclectic şi renascentist. Însă construcţia cea mai impresionantă este un turn cu ceas, înalt de aproape 50 de metri. Orologiul, care la ore fixe cântă Marşul lui Iancu, a supravieţuit celor două războaie mondiale, iar acoperişul şi zidul turnului au trecut prin incendii în 1917 şi 1944. Cadranul ceasului păstrează urme de gloanţe din vremea celui De-al Doilea Război Mondial, informează Primăria Oradea.
Palatul Parlamentului - Bucureşti
Palatul Parlamentului sau Casa Poporului a fost plănuit încă din vremea regelui Carol al II-lea potrivit unor istorici, însă lucrările au demarat la începutul anilor 1980, în regimul comunist condus de Nicolae Ceauşescu. Palatul proiectat de arhitectul Anca Petrescu impresionează prin dimensiuni şi prin povestea construcţiei sale. Pentru a-i face loc Casei Poporului, au fost demolate cartiere întregi care ocupau o suprafaţă de peste şapte kilometri pătraţi din centrul vechi al capitalei, iar 40.000 de oameni care locuiau în zonă au fost relocaţi. Casa Poporului a devenit apoi cel mai mare şantier din Bucureşti, iar pentru construcţia ei au fost folosiţi 20.000 de oameni. Casa Poporului a fost finalizată în 1997 şi are o suprafaţă de 365.000 de metri pătraţi, peste 1.100 de camere, 12 etaje şi dar şi niveluri subterane.
Palatul Culturii - Iaşi
Palatul Culturii din Iaşi a fost construit în perioada 1906 - 1925, după planurile arhitectului Ion D. Berindey în perimetrul fostei curţi domneşti medievale moldoveneşti. Turnul central al clădirii atinge 55 de metri înălţime şi făcea ca palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraş şi cea mai vastă, cu o amprentă la sol de 7.330 mp şi o suprafaţă desfăşurată de 34.236 mp. Vechiul palat al Justiţiei şi Administraţiei este acum sediu al celor mai importante muzee din regiune. Se remarcă şi prin mobilierul şi instalaţiile de lux, prin scările monumentale din marmură de Carrara prin detaliile arhitecturale şi sălile impozante. Ceasornicul Palatului este un orologiu cu trei cadrane, având diametrul de peste trei metri. La fiecare oră exactă, orologiul din turnul Palatului Culturii cântă Hora Unirii.
Palatul administrativ - Arad
Palatul administrativ din Arad a fost construit între anii 1872 şi 1875 şi este în prezent sediul primăriei municipiului. Monumentul istoric cu planul în forma literei U a fost dotat cu un turn central înalt de 54 de metri, al cărui orologiu a fost adus din Elveţia în anul 1878, din care se aude faimoasa Oda Bucuriei, de Ludwig van Beethoven. Arhitectul Lechner Odon a proiectat palatul devenit cea mai reprezentativă clădire a Aradului.
Palatul Victoria - Bucureşti
Palatul Victoria a fost construit în anii 1930, conform planurilor arhitectului Duiliu Marcu (1885-1966). Construcţia palatului care adăposteşte în prezent sediul Guvernului României a început în 1937 şi a fost terminată în 1944. Din cauza avariilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrările au fost reluate şi finalizate în 1952. Iniţial, faţada sa principală era, ca şi faţadele laterale, îmbrăcată cu plăci de marmură de Carrara şi avea pe cele două plinuri laterale panouri decorative sculptate, din acelaşi material. În urma avariilor provocate de bombardamentul din 1944, cele două panouri au fost suprimate iar faţada principală a fost refăcută cu plăci de travertin, informează Guvernul României.
Palatul Baroc - Timişoara
Palatul Baroc din Timişoara datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind proiectat de un arhitect necunoscut, iar în prezent este sediu al Muzeului de Artă. De-a lungul istoriei sale a adăpostit Oficiul Minier, Casieria Militară, Prefectura, administraţia Voivodinei sârbeşti şi a Banatului timişan, administraţia comitatului Timiş, a găzduit comandamentul trupelor sovietice staţionate în oraş şi Institutul Agronomic. A fost lăsat în paragină în anii comunismului şi restaurat apoi, de la sfârşitul anilor 1980. În prezent este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din Timişoara.
Castelul Peleş – Sinaia
Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului rege al României, Carol I, între 1873 şi 1914. A fost reşedinţă de vară a regilor României, iar în prezent se află în proprietatea familiei regale a României şi adăposteşte Muzeul Naţional Peleş. Proiectul său a fost realizat de arhitectul Wilhelm von Doderer. Palatul a fost până în 1947 spaţiu aulic pentru vizitele oficiale şi loc pentru ceremonii militare. Din anul 1953, castelul a devenit muzeu naţional, deschis publicului larg. O descoperire bizară este legată de construcţia palatului. Se spune că mai multe table din plumb au fost descoperite de regle Carol I, în jurul anului 1875, la începerea lucrărilor de construcţie a Castelului Peleş. Tăbliţele conţineau inscripţii care ar reprezenta o cronică apocrifă a dacilor, potrivit unor cercetători. Sunt considerate falsuri, însă unele mărturii spun că ar fi copii moderne pentru aproape 300 de tăbliţe din aur, cu conţinut similar, însuşite de Carol I.
Castelul Corvinilor - Hunedoara
Castelul Corvinilor a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea, de familia Huniazilor, pe locul unei aşezări mai vechi folosită de localnici ca adăpost împotriva invadatorilor. Încă din vremea vievodului, castelul era lăudat pentru frumuseţea sa. Meşteri francezi şi italieni s-au ocupat de împodobirea şi înfrumuseţarea edificiliui, cu arhitectură gotică şi renascentistă. De-a lungul secolelor, castelul medieval a suferit numeroase modificări, care însă nu i-au ştiribit originalitatea. Urmele picturilor care împodobeau castelul se văd şi astăzi, pe multe din zidurile lui. La 13 aprilie 1854, în timpul unei furtuni, un trăznet a provocat un incendiu mistuitor. Flăcările au transformat în scrum acoperişul din şindrilă al cetăţii, grinzile, scările de lemn, plafoanele şi au devastat aproape întreg castelul, singura uşă din lemn care nu a fost atinsă, fiind tocmai poarta închisorii, veche de cinci secole. Vreme de aproape zece ani, castelul a fost părăsit, însă apoi a intrat în cea mai amplă operaţiune de restaurare, întinsă pe aproape 40 de ani.
Palatul Craiovei
Palatul administrativ din Craiova a fost construit în primii ani ai secolului al XX-lea după planurile arhitectului Petre Antonescu. Palatul a fost construit din piatră, cărămidă şi beton armat, în stil neoromânesc, clădirea fiind dispusă sub forma literei E. Clădirea şi piaţa din faţa ei au fost înfiinţate pe locul unui vechi cartier de magherniţe, care fusese demolat. O mulţime de instituţii publice şi-au avut sediul de-a lungul anilor în palatul Craiovei, care astăzi adăposteşte instituţia Consiliului Judeţean Dolj.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
