FOTO Şoseaua nervilor pentru mii de şoferi, alternativa „autostrăzii - muzeu“. Cum arată cel mai circulat drum din vest
0În aşteptarea deschiderii Lotului 3 al Autostrăzii Lugoj - Deva, Drumul Naţional 68 A, paralel cu tronsonul de autostradă, nu a mai fost reabilitat, iar starea şoselei pe care circulă zilnic mii de maşini s-a degradat vertiginos.
Cei 40 de kilometri din Drumul Naţional 68 A, între Ilia (judeţul Hunedoara) şi Margina (judeţul Timiş), sectorul care „dublează” tronsonul nefinalizat din Autostrada Lugoj - Deva, au ajuns în topul celor mai detestate drumuri din România.
Problemele pe DN 68 A încep încă de la primul kilometru al acestuia, în zona localităţii Săcămaş (comuna Ilia). În lipsa locurilor de popas pentru camioane, pe un teren de pe malul Mureşului, din apropierea vechiului pod de la Ilia, a fost improvizată o parcare.
„Şoferii opresc aici pentru a-şi face nevoile pe malul Mureşului, în boscheţi. Mulţi îşi golesc maşinile de gunoaie, aruncă uleiuri şi cauciucuri, astfel că s-au adunat tone de deşeuri lângă Mureş, pe care nimeni nu le-a adunat vreodată. E plin şi de câini vagabonzi şi au fost o mulţime de accidente în zonă”, se plânge Ioan, unul dintre localnici.
Şoferii îşi continuă drumul spre Timişoara pe o şosea „în valuri”, pe care sunt nevoiţi să circule cu prudenţă, adesea în coloane de maşini care se întind pe mai mulţi kilometri. Pe margine, în satul Dobra, un pod devastat, cu gardul rupt şi cu structura şubrezită oferă o privelişte. „Cele mai mari neplăceri le pun trecerile la nivel peste calea ferată, de la Dobra şi Ohaba. Trebuie să oprim înaninte de a trece peste ele, căci este ca şi cum am trece cu camioanele peste borduri, atât de mult s-a degradat drumul”, povesteşte şoferul unui autotren. În 2018, carosabilul a fost reparat în vecinătatea liniilor ferate care se intersectează cu drumul naţional, însă denivelările au apărut la scurt timp şi s-au adâncit.
De la Dobra la Margina, unde şoferii pot intra pe Autostrada Lugoj - Deva pentru a se îndrepta spre Timişoara sau Arad, neplăcerile acestora continuă. „Şoseaua este din plăci de beton, pe care în ultimii ani au turnat asfalt, dar nu a ţinut. De aici apar denivelările”, explică un alt şofer.
DN 68 A „măsurat“ cu pixul
În vara anului trecut, DN 68 A se afla într-o stare atât de precară încât Direcţia Regională dr Drumuri şi Poduri Timişoara le-a recomandat şoferilor să aleagă rute ocolitoare pentru a ajunge în vestul ţării, la Lugoj şi Timişoara. Între timp, tot în 2018, pe unele sectoare de câteva sute de metri ale drumului naţional au fost turnate covoare noi de asfalt, craterele din şosea au fost acoperite, iar în zonele trecerilor la nivel peste calea ferată carosabilul a fost reparat. Reabiltarea capitală a DN 68 A fusese programată abia după finalizarea lucrărilor la Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj - Deva, din cauza valorilor mari de trafic rutier înregistrate pe drumul naţional.
În 2019, în aşteptarea inagurării celor 21 de kilometri de autostradă, între Ilia şi Holdea, intervenţiile drumarilor pe DN 68 A au fost minime. Autostrada nu a mai fost deschisă în august, aşa cum au solicitat constructorii Lotului 3, iar şoferii care ajung în vestul ţării sunt nevoiţi să circule pe acelaşi drum naţional, unde efectul reparaţiilor provizorii de anul trecut s-a stins demult şi pe care au apărut noi probleme.
În 11 septembrie, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a prezentat imagini cu fisurile vizibile la capătul de la Holdea al autostrăzii Lugoj - Deva, pentru a justifica decizia de a nu recepţiona Lotul 3 al autostrăzii. Crăpăturile au fost măsurate cu un pix, însă pentru mulţi dintre şoferii care circulă pe şoseaua paralelă cu „autostrada muzeu”, imaginile cu instrumentul aşezat pe caldarâm nu au avut efectul aşteptat. Membrii Asociaţiei Pro Infrastructură, care a monitorizat lucrările la autostradă, au „măsurat”, la rândul lor, tot cu ajutorul unui pix, craterele şi spărturile din drumul naţional, despre care susţin că reprezintă un pericol mult mai mare pentru şoferi decât fisura observată într-un loc pe care oricum nu se va circula în următorii cinci ani.
Vă recomandăm să citiţi şi: