FOTO Şoseaua inaugurată pe bucăţi: 14 kilometri spre Sarmizegetusa Regia au fost deschişi, restul în primăvară

Traficul rutier a fost deschis astăzi pe o porţiune de 14 kilometri a drumului judeţean Orăştie – Costeşti – Sarmizegetusa Regia. Proiectul prevede modernizarea a 18 kilometri de drum, însă pe ultima porţiune lucrările vor continua şi în anul viitor.

Lucrările de modernizare a drumului judeţean Orăştie – Costeşti – Sarmizegetusa Regia vor continua şi în 2016. Proiectul în valoare de peste 18 milioane de lei trebuia finalizat în decembrie, pentru a putea beneficia de finanţarea maximă acordată de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013. Acest lucru nu s-a întâmplat iar Consiliul Judeţean Hunedoara a adoptat o hotărâre care prevede prelungirea termenului de finalizare a contractului, a cărui valoare estimată de plată este de trei milioane de lei - sume considerate neeligibile.

Luni, a fost deschis traficul rutier DJ 705 A, pe o porţiune de 14 kilometri, între Costeşti şi intersecţia cu drumul de urcare spre situl UNESCO. Lucrările continuă în aceste zile pe ultima porţiune a traseului, pe sectorul MHC Godeanu - Poarta Cetate Sarmizegetusa Regia. Pe ultimul kilometru se lucrează intens, aici fiinf o zonă unde constructorii au întâmpinat dificultăţi. De asemenea, mai au lucrări de amenajare a aleii din piatră cubică până la intrarea în situl UNESCO.

„Ne oprim cu lucrările atunci când iarna ne opreşte anul acesta, iar după ce vine primăvara anului viitor cred eu că nu avem nevoie mai mult de două-trei săptămâni, maximum o lună de muncă. Fac o promisiune în faţa dumneavoastră: cred că termenul de întâi mai este un termen destul de generos, pentru ca lucrările să fie finalizate, recepţionate, panglici tăiate şi bucurie pentru toţi ce îşi doresc ca judeţul Hunedoara să se dezvolte”, a declarat Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, la deschiderea primilor 14 kilometri ai şoselei spre Sarmizegetusa Regia.

Ultimii patru kilometri ai drumului spre Sarmizegetusa Regia vor rămâne închişi traficului rutier până la sfârşitul lunii martie 2016, indiferent dacă lucrările vor fi încheiate. Aşezarea antică va putea fi vizitată în această perioadă cu acordul prealabil al administraţiei sitului Sarmizegetusa Regia.

Vă recomandăm şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate. Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.

Cum au cosmetizat comuniştii vestigiile de la Sarmizegetusa Regia pentru Nicolae Ceauşescu. Intervenţia brutală a pervertit esenţa celebrei aşezări dacice

Nicolae Ceauşescu şi-a anunţat vizita la Sarmizegetusa Regia la începutul anilor ’80. În aşteptarea lui, vechea capitală a Daciei din Munţii Orăştiei urma să treacă printr-una dintre cele mai mari transformări: a fost „împodobită“ cu blocuri şi discuri din beton şi prefabricate. Lucrările au lăsat urme adânci.

Obiceiurile erotice ale strămoşilor noştri: femeile sarmaţilor ucideau pentru sex, soţiile tracilor erau sclave sexuale, geţii îşi luau câte 30 de neveste

Geţii aveau obiceiul să îşi ia mai multe soţii, la sarmaţi femeile care nu deprindeau mânuirea armelor şi nu ucideau erau pedepsite să nu se căsătorească, sciţii erau desfrânaţi, dar o parte a populaţiei suferea de afecţiuni sexuale, iar tracii îşi lăsau fiicele să ducă o viaţă libertină, înainte de căsătorie. Sunt doar câteva dintre relatările din Antichitate despre obiceiurile din viaţa privată a strămoşilor noştri.

Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i speria pe romani, fumau cânepă, iar un preot s-a prefăcut mort pentru a nu fi ucis

O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.

Secretele calendarului dacic. Ce legături existau între templele din Sarmizegetusa Regia şi felul în care strămoşii noştri calculau trecerea timpului

Vechile temple din Sarmizegetusa Regia şi altarele celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au dat naştere unei serii nemărginite de ipoteze şi interpretări. Unii istorici au atribuit sanctuarelor antice rolul de calendare, iar teoriile asupra modului în care strămoşii noştri măsurau trecerea timpului sunt numeroase.

Adevărul ascuns despre uneltele din fierăria dacilor, găsite în zona cetăţilor antice din Munţii Orăştiei

Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.

10 poveşti despre comorile din Ardeal: marele secret al lui Decebal, râpa cu galbeni şi blestemul de moarte al aurului

Aproape nu există sat în Ardeal din care să lipsească poveştile faimoaselor descoperiri de comori, afirma istoricul Iulian Marţian. Istoria celor care au dat naştere unor poveşti fascinante se întinde pe aproape 2.000 de ani, începând cu povestea comorii ascunse de regele Decebal şi până la descoperirile recente ale pieselor antice preţioase, din Sarmizegetusa Regia.