FOTO Poveştile celor mai bizare clădiri din România: castelul daco-medieval, Dallas-ul din Bărăgan şi palatul ţigănesc care imită o judecătorie
0Un castel „daco-medieval” construit la poalele Sarmizegetusei Regia, o clădire care combină un zgârie nori cu un palat din secolul al XIX-lea sau un palat ţigănesc construit pentru a imita o judecătorie se numără printre clădirile care au stârnit de-a lungul timpului mari controverse privind înfăţişarea lor.
Iată câteva dintre cele mai ciudate clădiri din România:
1 Clădirea Uniunii Arhitecţilor, combinaţie între un palat vechi şi un zgârie nori
O clădire de birouri cu faţade de sticlă ridicată peste un palat vechi adăposteşte sediul Uniunii Arhitecţilor din România. Potrivit istoricilor, casa a fost construită de politicianul Grigore Păucescu în stil renascentist la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar în decembrie 1989 a fost distrusă parţial de Armata Română. Ulterior, ruina ei a fost atribuită Uniunii Arhitecţilor. Fiind monument istoric, nu a putut fi demolată, însă restaurarea ei, demarată la începutul anilor 2000 a avut un rezultat uimitor. În spatele vechii faţade a fost construit turnul din oţel şi sticlă.
2 Dallas-ul din Slobozia
„Dallas-ul” românesc, un domeniu înfiinţat între anii 1992 – 1994 de omul de afaceri Ilie Alexandru din Slobozia, a avut menirea să imite celebrul domeniu Southfork, din serialul american „Dallas“, unul dintre cele mai vizionate seriale de televiziune din România. Clădirea principală seamănă celei în care locuiau membrii familiei Ewning, însă, pe deasupra, la marginea domeniului, afaceristul a construit şi o replică a celebrului turn Eiffel de la Paris. În anii 1990, locul era vizitat anual de zeci de mii de turişti, printre care şi adevăratul J.R., actorul Larry Hagman. Fostul miliardar Ilie Alexandru a avut mai multe condamnări pentru înşelăciune, în anii 1990 şi 2000, iar în 2010 a murit.
3 Casa cubică a lui Petru Groza
Magnatul Petru Groza, şeful primului guvern instaurat de comunişti în România, a locuit în Deva într-o vilă de lux construită în stil cubist, la începutul anilor 1920. „Se spune că sătenii din împrejurimile Devei veneau la Petru Groza şi se plângeau de sărăcie, iar el le răspundea unora, în glumă, arătându-le casa din Deva şi spunându-le că, uite, nu a mai avut bani nici de acoperiş. Era mândru de casa lui”, relata istoricul Simion Molnar. Vila lui Petru Groza nu are acoperiş clasic, iar potrivit arhitecţilor, imobilul se distinge prin faptul că are patru faţade principale. Indiferent din ce loc ai privi clădirea, armonia arhiecturii acesteia o scoate în evidenţă.
4 Şirul Canonicilor – Oradea cu coridor de 250 de metri
Ansamblul urban Şirul Canonicilor din Oradea datează din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. A fost construit între 1758 – 1875, în stil Baroc şi impresionează prin lungimea coridorului său, de 250 de metri, cu 57 de arcade, care leagă zece clădiri. Împreună cu Palatul Episcopiei Romano Catolice şi Bazilica Romano-Catolică, formează Complexul Baroc, cel mai mare complex de clădiri construite în acest stil arhitectural din România
5 Castelul daco-medieval de la poalele Sarmizegetusei Regia
La începutul anilor 2.000, la câţiva kilometri de Sarmizegetusa Regia, un medic pasionat de istoria dacilor şi-a construit un castel, de inspiraţie medievală, dar căruia localnicii îi spun „castel dacic”. Vila a fost construită pe coama unui deal, în pădure, la aproximativ 100 de metri de drum, iar un lung şir de trepte din piatră a fost realizat până la intrare. Deasupra uşii, pe peretele balconului solid din piatră, a fost a aşezat un blazon, în care este înfăţişată o pasăre de pradă, un corb pelasgic. Turnurile rotunde străjuiesc imobilul menit să semene cu o aşezare fortificată. Vila ciudată îi face deseori pe turiştii care ajung în vechea capitală a Daciei să se oprească pe marginea drumului pentru a-i face fotografii.
6 Palatul care imită o judecătorie
Dan Finuţu, un buşibaşă local din satul Buzescu a construit un palat menit să semene cu Judecătoria din Caracal, ca amintire pentru prima condamnare primită la instanţa din Olt. De la cele patru coloane de la intrare, până la geamuri şi acoperiş, modelul păstrat a fost cel al clădirii Judecătoriei din Caracal. Pe faţadã, acolo unde pe clãdirea originalã scria „Judecãtorie”, romul din Buzescu a scris „Dan Finuţu - 2003”. Dan Finuţu a murit în 2012, într-un accident rutier, împreună cu soţia sa, iar apropiaţii săi i-au ridicat un cavou care, de asemenea, înfăţişează Judecătoria Caracal.
7 Palatul Parlamentului, impresionant prin volum
Palatul Parlamentului (Casa Poporului) uimeşte prin dimensiunile sale. Pentru a-i face loc, în anii 1980 au fost demolate cartiere întregi care ocupau o suprafaţă de peste şapte kilometri pătraţi din centrul vechi al capitalei, iar 40.000 de oameni care locuiau în zonă au fost relocaţi. Casa Poporului a fost finalizată în 1997 şi are o suprafaţă de 365.000 de metri pătraţi, peste 1.100 de camere, 12 etaje şi dar şi niveluri subterane.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
