FOTO Pelerinaj de Sânziene: ziua când se deschid cerurile peste cetăţile dacice. În Sarmizegetusa ritualurile sunt interzise
0
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei devin locuri de pelerinaj în perioada Sânzienilor. Aici, „cerurile se deschid”, spun cei care se îndreaptă spre monumentele UNESCO pentru a medita în incintele sacre, însă în cetatea Sarmizegetusa Regia, considerată un centru energetic, practicile religioase şi mistice au fost interzise.
Iuliana Chiriac a înfiinţat în urmă cu cinci ani un centru de educaţie şi dezvoltare prin autocunoaştere, iar de atunci în fiecare vară părăseşte pentru câteva zile Bucureştiul pentru a vizita cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Iuliana este ghid şi îndrumător pentru alte câteva zeci de persoane care ajung şi ele, în zilele Solstiţiului de vară şi de Sânziene, în ţinutul capitalei Daciei, Sarmizegetusa Regia.
Din grupul condus de ea fac parte mai multe tinere, care de Sânziene au grijă ca să îşi împletească, potrivit unei tradiţii vechi, coroniţe de flori de câmp şi să participe la un ritual simbolic specific acestei sărbători. Nu e singurul grup de turişti venit la cetăţi. Sute de oameni urcă zilnic în această perioadă spre Sarmizegetusa Regia, iar atmosfera creată în jurul sitului este efervescentă. Monumentele aflate în patrimoniul UNESCO devin locuri de pelerinaj pentru practicanţii mai multor tipuri de meditaţie, pentru yoghini, mistici sau ezoterişti.
Pelerinaj pentru meditaţii
Grupul Iulianei a ajuns în Costeşti, satul de la poalele munţilor, în urmă cu câteva zile, iar pentru membrii lui veniţi din toată ţara excursia reprezintă un moment important al vieţii. Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă destinaţie de pe traseul pelerinilor, este considerată un centru energetic şi „locul în care cerurile se deschid”, iar timpul şi grijile nu mai contează.
Foto
„În urmă cu cinci ani, conduceam o fabrică cu 300 de angajaţi. Aveam o activitate stresantă, fiind responsabilă de atâţia oameni. În acea vreme, de Solstiţiu, am luat pe moment decizia să vin la Sarmizegetusa. Am plecat dimineaţa din Bucureşti şi am ajuns la cetate seara, după ora 17:00. Am stat până pe la ora două noaptea în cetate şi am trăit o experienţă greu de descris în cuvinte. Am reuşit într-o perioadă de oboseală şi tracasare să mă readun în centrul meu, meditând într-un loc sacru cum este templul de la Sarmizegetusa şi în care fără să îmi dau seama au trecut şapte – opt ore fără să mă plicitisesc, am reuşit să privesc un asfinţit, să simt că sunt una cu munţii şi am avut sentimentul că dacă ridic mâna ating stelele. A doua zi am mers la Mănăstirea Prislop şi am auzit oamenii vorbind şi chiar pe măicuţe că în această perioadă cerurile sunt deschise, iar dorinţele oamenilor sunt mult mai uşor auzite. Nu contează dacă e doar o legendă. Eu ştiu că de atunci, în fiecare vară în această perioadă vin la cetăţile dacice”, relatează Iuliana Chiriac.
Ritualuri şi meditaţii în grup interzise
Organizatorii expediţiei au numit-o o călătorie iniţaitică la care turiştii sunt chemaţi să ia parte la ceremonii sacre şi meditaţii într-un „spaţiu magic”, care cuprinde cetăţile Costeşti, Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Piatra Roşie - toate aflate în patrimoniul UNESCO - şi cetatea Feţele Albe, învecinată Sarmizegetusei Regia, considerată “un loc de iniţiere al preoteselor dacice”.
Călătoria pelerinilor dornici de activităţi spirituale nu a avut finalul plănuit. În această perioadă, cetăţile dacice se află sub un cod special, instituit de natură. Pe munte, furtunile violente cu fulgere ce alternează cu reprize scurte de soare şi cer senin stăpânesc în ţinutul cetăţilor dacice, însă nu aceasta a fost cea mai mare problemă a oamenilor veniţi să serbeze Solstiţiul de Vară şi Sânzienele. În Sarmizegetusa Regia, practicile mistico-religioase au fost interzise de administraţia monumentului UNESCO, pe motiv că îi deranjează pe ceilalţi vizitatori, iar unele aşa zise ritualuri au dus în trecut la deterioararea monumentelor.
„Turiştii care ajung la Sarmizegetusa Regia trebuie să respecte regulamentul de vizitare a sitului şi orarul de vizitare al acestuia, realizate de un consiliu ştiinţific. Dacă în anii trecuţi, vizitatorilor le era permis să rămână peste noapte în incinta monumentului UNESCO, acest lucru nu mai este posibil acum", a declarat Vladimir Brilinsky, administrator al sitului UNESCO aflat de un an în grija Consiliului Judeţean Hunedoara. Potrivit lui Vladimir Brilinsky, regulamentul interzice ritualurile, activităţile spirituale, întrunirile pentru rugăciuni în grup, urcarea pe monumente, sexul pe acestea aşa cum au fost nenumărate cazurile în trecut.
Sarmizegetusa Regia, în 2011, când ritualurile erau permise. FOTO: Daniel Guţă.
"În ultimii ani, din cauza celor care au fost lăsaţi să practice diverse ritualuri aici, monumentul UNESCO s-a deteriorat cum nu s-a întâmplat în ultimele trei secole. În plus, este deranjant pentru turişti să vadă, spre exemplu, 40 de oameni strânşi în jurul sanctuarului luând parte la ceremonii religioase. În niciun alt monument UNESCO din lume nu întâlneşti aşa ceva“, a mai precizat acesta.
Este al doilea an în care vizitatorii care ajung în Sarmizegetusa în perioada Sânzienelor nu mai sunt lăsaţi să rămână aici peste noapte, aşa cum o făceau în trecut. În schimb, turiştii s-au reorientat: fostele cetăţi Blidaru şi Costeşti din Munţii Orăştiei, cu un statut juridic încă incert, îi găzduiesc deocamdată în incintele lor pe amatorii de ritualuri.
Cetatea Blidaru. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
ARHEOLOGII STRĂINI, FASCINAŢI DE SARMIZEGETUSA
Printre sutele de vizitatori de astăzi ai Sarmizegetusei Regia s-au numărat şi arheologul William Fitzhugh, directorul Centrului de Studii Arctice din Statele Unite şi antropologul american Stephen Loring.
„Am venit din Washington D.C., în România, şi ni s-a recomandat să vizităm această cetate dacică înainte de a ne întoarce în Statele Unite. Este un loc fascinant, foarte frumos realizat şi ne place pentru că este natural, pentru că aici nu s-au construit alte nebunii care să îi strice imaginea. Ne-au impresionat şi copacii seculari din jurul monumentelor şi fulgerele pe care tocmai le-am văzut în timpul furtunii, căzând peste templu. Este un loc ca din afara lumii, iar drumul pe care am ajuns la cetate ne-a oferit o perspectivă asupra cât de greu le-a fost oamenilor să trăiască aici. Nu ne-a deranjat faptul că drumul nu a fost asfaltat. În schimb oamenii din această zonă sunt foarte primitori”, au relatat cei doi oameni de ştiinţă americani.
Bill Fitzhugh este specialist în arheologie şi antropologie. A cercetat istoria aztecă, popoarele arctice şi s-a interesat dacă mongolii au lăsat urme şi în această zonă reprezentativă pentru istoria popurului român. „Nu am văzut urmele mongolilor aici", spune Bill, zâmbind. "În schimb mi-a plăcut discul solar care este unic, deşi reprezentări ale soarelui sunt nenumărate în cultura aztecă, dar sub alte forme. Cetatea are influenţe greceşti, se pare că dacii s-au inspirat din cultura greacă”, este de părere Bill Fitzhugh, după o primă trecere în revistă a monumentului.
COMOARA SCOASĂ LA IVEALĂ DE SÂNZIENE
În urmă cu un an, o furtună puternică din Noaptea de Sânziene a fost blestem, dar şi o binecuvântare pentru situl istoric Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei. Oamenii care locuiesc în satele de la poalele cetăţilor dacice spun că în noaptea de Sânziene „flăcările bat pe comori”. Atunci, spun localnicii, deasupra locurilor unde sunt ascunse comorile apar flăcări stranii. Soarta a făcut ca tocmai în noaptea Sânzienelor, furtuna violentă să scoată la iveală o adevărată comoară arheologică. Vântul a rupt un fag vechi de un secol din incinta cetăţii dacice, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de intemperii, a fost descoperită o piesă unică din bronz: o matriţă cu ajutorul căreia dacii îşi fabricau bijuteriile din aur şi argint.
„Am ajuns în dimineaţa următoare în acel loc, după ce am fost anunţat că trunchiul unui copac prăbuşit a blocat drumul. Am scos piesa de sub rădăcinile fagului”, relata Vladimir Brilinsky. Piesa antică era, potrivit arheologilor, o matriţă din bronz, în greutate de peste opt kilograme, folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii.
Vă recomandăm şi:
O mănăstire unde vieţuiesc patru măicuţe şi un duhovnic a fost ridicată în inima vechii Dacii, la poalele Sarmizegetusei Regia. Eftimie Mitra, cel care conduce aşezământul monahal din Valea Rea, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei în România. Călugărul a ajuns aici în urma unor întâmplări care i-au zdruncinat soarta.
Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.
Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.
Se încarcă comentariile...
