FOTO Locurile de vis din Masivul Parâng. Ce privelişti oferă aventurierilor săi cel mai înalt munte al Hunedoarei
0
La început de iulie, zăpada încă nu s-a topit de pe cele mai înalte piscuri şi în căldările Masivului Parâng, însă numeroasele sale trasee montane devin mai prietenoase cu călătorii.
O mulţime de lacuri glaciare cristaline, pajişti alpine împodobite cu flori, poieni acunse în păduri aproape neumblate, stânci care taie răsuflarea celor care se aventurează spre ele şi panorama celui mai înalt vârf montan al Hunedoarei, de peste 2.500 de metri, se numără printre numeroasele atracţii turistice ale Masivului Parâng. Imaginile realizate de Emil Paco, un hunedorean pasionat de expediţii montane, arată cât de ofertant este Parângul la început de iulie, când zilele caniculare nu au putut topi ultimele petece de gheaţă de pe înălţimile sale.
Munţii Parâng, la poalele cărora se află oraşele Petroşani şi Petrila, sunt cei mai mari ca suprafaţă dintre masivele muntoase ale ţării şi principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului. Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri.
În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. De asemenea, cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Alte trei vârfuri au peste 2.400 de metri: Gemănarea, cu 2.426 m, Stoiniţa, cu 2.421 m şi Cârja cu 2.405 m, iar 15 vârfurii au peste 2.300 de metri. Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng din vecinătatea municipiului Petroşani.
Cele mai frumoase trasee din Parâng
Munţii Parâng pot fi exploraţi pe mai multe trasee turistice. Unul dintre ele este Petroşani – Cabana Rusu – Cabana Parâng. Traseul, marcat cu bandă roşie, poate fi parcurs, pe una dintre cele trei variante, în circa trei ore. Un alt traseu porneşte de la Cabana Obârşia Lotrului pe ruta Poiana Muierii – Petrila – Petroşani. Traseul poate fi parcurs în circa şapte ore şi este marcat cu triunghi roşu.
Cel mai lung traseu porneşte de la Cabana Parâng, pe direcţia Vârful Cârja - Vârfu Parângul Mare – Şaua Piatra Tăiată - Lacul Câlcescu - Obârşia Lotrului. A fost marcat cu bandă roşie şi poate fi parcurs în circa 12 ore. Traseul străbate opt piscuri de peste 2.300 de metri, ajunge până la altitudinea de 2.518 metri şi coboară apoi în căldarea lacului glaciar Câlcescu. Un alt traseu porneşte de la Stâna Roşiile şi cuprinde Vârful Sliveiul – Vârful Gemănarea – Vârful Cârja – Cabana Parâng. Traseul, marcat cu bandă roşie, poate fi străbătut în circa 5 ore. Vara este indicat datorită priveliştilor pe care le oferă turiştilor: căldarea cu lacuri a Sliveiului şi cea a Roşiilor, şi „cetatea” de piatră a Stoeniţei. Alte trasee pornesc de la debarcarea de pe telescaun, la cota 1685 metri, spre Vârful Parângul mic, Vârful Cârja, Vârful Parângul mare (2518m), Şaua Gruiul - Lacul Roşiile - Refugiul Agăţat.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Cascada Lolaia se dezvăluie turiştilor la câţiva paşi de locul de unde cei mai mulţi dintre ei pornesc pe jos spre marile vârfuri şi lacuri glaciare ale Retezatului şi este una dintre marile atracţii turistice ale Parcului Naţional Retezat.
Vijeliile au doborât sute de copaci de pe valea Lăpuşnicu Mare din Parcul Naţional Retezat, iar reprezentanţii rezervaţiei susţin că refacerea pădurii va fi un proces de durată, arborii fiind atacaţi de ipide (insecte dăunătoare).
Muntele Retezatului Mic oferă în aceste zile peisaje impresionante, după ce zeci de hectare de brânduşe îi acoperă poienile, străbătute de călătorii care urcă spre vârfurile de peste 2.000 de metri.
Masivul Retezat păstrează peisajele ultimelor păduri virgine din Europa, impresionează prin mulţimea lacurilor glaciare, iar numeroase mărturii despre locurile sale i-au oferit o aură de munte vrăjit.
Se încarcă comentariile...
