FOTO Imagini de excepţie din Deva secolelor trecute: hanurile şi cârciumile celebre din istoria oraşului
0Deva şi-a căpătat de-alungul secolelor trecute faima de oraş boem şi datorită numeroaselor hanuri şi localuri de petrecere. Stau mărturie pentru atmosfera tumultoasă a târgului ilustratele vechi şi relatările unor oameni importanţi din istoria Devei.
Un orăşel cochet, cu mai puţin de 10.000 de locuitori, dar cu un număr impresionant de hanuri, birturi, cârciumi şi alte locuri de petrecere. Astfel se prezenta Deva călătorilor care o vizitau în urmă cu un secol. Cel mai cunoscut astfel de local a fost „Hanul mare al Devei”, relata avocatul şi istoricul Victor Şuiagă, în monografia oraşului, reeditată de Biblioteca Judeţeană Hunedoara – Deva, în volumul Deva - Contribuţii monografice.
Clădirea fostului han şi hotel, care a purtat şi numele Crucea Albă, găzduieşte în prezent sediul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Hunedoara.
Hotelul vip-urilor din istorie
Timp de două secole, a fost locul emblematic pentru atmosfera boemă a oraşului. „Lume multă şi amestecată venea, stătea şi pleca în care, căruţe, poştalioane, călare sau pedestru, împreună cu mulţi cărăuşi, vizitii şi surugii, care mânau, îngrijeau şi hrăneau animalele de tracţiune. Pe lângă aceşti călători cu personalul lor de felurite limbi şi neamuri, care toţi erau grăbiţi, obosiţi şi vorbeau zgomotos, mai alergau şi forfoteau strigând în gura mare ziua şi noaptea slugile şi slujnicele hanului; apoi ţiganii potcovari şi ţigăncile ghicitoare.
Doar noaptea se mai linişteau cumva toate acestea şi ea aducea o altă privelişte mai pitorească şi mai fermecătoare a hanului. În jurul focurilor mari din curţi se vedeau idile de dragoste, se auzeau cântece de duioşie şi strigăte de joc ale celor săraci şi necăjiţi, care toată ziua roboteau la stăpâni şi nu aveau altă plăcere decât această veselie nocturnă”, îl descria Victor Şuiagă, în volumul Deva – contribuţii monografice, reeditat de Biblioteca Judeţeană Hunedoara - Deva.
Hanul Mare a ars de mai multe ori de-alungul istoriei sale, însă incendiile nu i-au pus în pericol existenţa. Avram Iancu, generalul maghiar Bem şi domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-au numărat printre personalităţile istorice care au trecut pragul hotelului devean, Alexandru Ioan Cuza fiind găzduit aici în 14 februarie 1866, cu soţia sa, în drumul său spre exil. În perioada interbelică, complexul „Crucea Albă” a ajuns în posesia lui Petru Groza, fostul şef al primului guvern comunist al României, pentru ca apoi clădirea să fie naţionalizată.
Locuri pitoreşti şi dubioase
Al doilea mare han al Devei a fost Hanul Vămii, cunoscut în popor şi sub numele de „Birtul cu grinzi”, local aflat în trecut pe Strada Horea, dar care în prezent nu mai există. „Avea o faimă deosebită fiindcă era locul de întâlnire al „gozarilor” negustori clandestini de aur, care aici făceau multe vânzări cu acest metal preţios, dar şi înşelăciune cu aur falsificat. Datorită acestui specific al localului, se făceau în el multe beţii şi chefuri mari cu lăutari şi femei ce au durat zile şi nopţi de-a rândul”, relata Victor Şuiagă. Printre cele mai cunoscute cârciumi din trecutul oraşului, Victor Şuiagă menţionează Birtul din Ţigănime, aflat în zona actualei pieţe agroalimentare din centrul Devei, un fost loc pitoresc, unde în secolele trecute a existat un târg de animale şi o moară de apă. Birtul Doboli, Birtul din Şvabi, Birtul Veneţiei, Birtul Mureşului, Birtul Jepilor, Birtul Steaua nu mai există nici ele de peste un secol.
Restaurante de lux
Vechi de peste 150 de ani este restaurantul – cafenea Casina, din centrul istoric al oraşului, „În acest local s-au dat reprezentaţii teatrale începând cu a doua jumătate a secolului XIX, iar în sala de cafenea rula de trei ori pe săptămână cinematograf de prin anul 1910”, amintea Victor Şuiagă. Un alt local important a fost Reduta, cosntruit în 1886, renovat în prezent de Consiliul Judeţean, ca sală a Teatrului de Artă din Deva. În hotelul Orient, a cărui clădire se află în Piaţa Unirii, a fost găzduit principele Carol al României, la 10 august 1914, la întoarcerea din Germania, se arată în monografia Devei.
La miliţianul grăbit
Au rămas cunoscute în Deva, în ultimele două secole, şi Birtul Ardelean, Birtul Plevna, Birtul Baia sărată, cârciuma lui Goldstein şi cea a lui Hirsch, Grădina de bere, restaurantele Crucea Albă şi Stenberger, cafeneaua-restaurant Casina Naţională, restaurantul Coroana, bodega „Calul Bălan”, „Cârciuma Curiac”, poreclită „Broasca verde”, „La miliţianul grăbit” „Bodega Ştrand la Mureş”, Cârciuma Gării, birtul „Rotunda” şi Cârciuma Greci.
Vă recomandăm şi:
Un publicist şi geolog englez a dezvăluit într-un jurnal de călătorie apărut în Londra, în 1862, cât de mare a fost şocul primelor sale întâlniri cu comunităţile de ţigani care locuiau în tabere de corturi pe malul râurilor Mureş şi Strei şi la marginea orăşelelor hunedorene ale secolului XIX.
Înainte de a deveni şeful primului guvern instaurat de comunişti, Petru Groza a fost unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din zonă. În pragul intrării României în cel de-al doilea război mondial, omul politic îşi permitea luxul de a plăti anual 250.000 de lei Primăriei Deva, drept chirie pentru un hotel, un restaurant şi o cafenea din centrul oraşului.
FOTO Povestea vilei de lux ridicată de Petru Groza în timpul crizei interbelice
Fostul şef al primului guvern comunist instaurat la 1946 a locuit în Deva, într-o casă cu o arhitectură cubistă, ce atrage atenţia turiştilor care ajung la poalele cetăţii.
Cel mai vechi parc al municipiului Deva a fost înfiinţat la poalele Cetăţii Devei, în centrul istoric al oraşului. A trecut mai bine de un secol din vremurile în care grădinile Palatului Magna Curia (actualul Muzeu al Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva) au fost transformate într-un parc cochet, pe aleile căruia ieşea la plimbare vechea protipendadă a oraşului.
FOTO Cum arăta interiorul vilei de lux a primului şef de guvern comunist din România, Petru Groza
Azi se împlinesc 68 de ani de la una dintre cele mai importante zile din istoria secolului XX în România. În 6 martie 1945 a avut loc instaurarea guvernului Petru Groza în România. La acea dată, sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I a fost nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim ministru şi a guvernului în care ministerele cheie erau deţinute de comunişti.
Se încarcă comentariile...
