LEGENDE ÎNTUNECATE: Cum a devenit Hunedoara gulag pentru prizonierii ruşi şi pentru evrei
0O cercetare realizată de un hunedorean a scos la iveală amănunte aproape incredibile despre istoria zonei. La începutul anilor 1940, când România era aliata Germaniei în războiul mondial, mii de prizonieri ruşi fuseseră aduşi în lagărele înfiinţate în judeţ. Evreii care trăiau în localităţile hunedorene au fost strânşi în centrele de evacuare de la Deva, Ilia şi Haţeg şi puşi la dispoziţia autorităţilor.
Peste 5.000 de prizonieri ruşi de război au fost aduşi în lagărele înfiinţate în zona Hunedoarei, între anii 1941 şi 1944, potrivit unei cercetări realizate de Dan Grecu, director în cadrul Spitalului de Psihiatrie Zam şi, în aceaşi timp, omul care s-a ocupat îndeaproape de desluşirea tainelor „deceniului întunecat” 1939 – 1949.
Prizonierii, folosiţi la munci grele
Primul lagăr de prizonieri din judeţ a fost creat în toamna anului 1941, la Crăciuneşti - Băiţa (în apropiere de Deva), iar sutele de ruşi care erau ţinuţi aici au lucrat la construirea liniei de cale fertă dintre Deva şi Brad, scoasă din funcţiune în anul 1998. Comandantul lagărului, Nicolae Stavrescu, a fost cercetat pentru abuzuri asupra prizonierilor.
„Raţia de pâine care trebuia să se dea prizonierilor a fost redusă numai la jumătate. Astfel, din cauza subalimentaţiei au murit un număr de 700 prizonieri. O sumă de bani a fost destinată pentru scânduri de sicrie pentru prizonierii ruşi care mor. Din aceşti bani, însă, nu s-a cumpărat niciun sicriu, prizonierii fiind înmormântaţi câte 5-6 într-o singură groapă”, se arată într-o notă informativă a Poliţiei Deva, deţinută la Arhivele Naţionale.
În august 1942, lagărul de la Crăciuneşti a fost desfiinţat, iar prizonierii ruşi au fost mutaţi într-un alt lagăr, la Vulcan, pentru a munci în minerit. Foste clădiri şi grajduri ale unor ferme din Petroşani şi Lupeni, puse sub paza jandarmilior, au fost transformate în adăposturi pentru sutele de prizonieri ruşi. Lagărele de muncă au fost desfiinţate după 23 august 1944, când noul regim a dispus eliberarea prizonierilor.
Evreii, evacuaţi din satele hunedorene
Trei centre de evacuare pentru evreii din localităţile hunedorene au funcţionat în judeţ, între anii 1941 şi 1944, afirmă Dan Grecu. La Deva, Haţeg şi Ilia au fost aduşi pest 5.000 de evrei, care au fost cazaţi în diverse clădiri, în anexele unor conace sau la familiile de evrei din cele trei localităţi. Sub regimul mareşalului Ion Antonescu, evreii din centrele hunedorene au fost privaţi de drepturi.
La fel ca prizonierii ruşi, mulţi dintre ei au fost folosiţi la construcţia terasamentului CFR Deva – Brad, în timp ce alţi evrei, indiferent de profesia pe care o aveau, erau obligaţi să presteze pe şantierele de drumuri, în construcţii sau la întreţinerea oraşului. ei care refuzau să se prezinte la muncă erau pedepsiţi.
Pedepsiţi cu bătaia
“Vă facem cunoscut că evreii Hirsch Henric şi Starkman David, care au absentat nemotivat la data de 10 iulie 1943, se pedepsesc cu câte 15 lovituri la spate. Pedeapsa se va aplica cu ceremonialul de rigoare, în prezenta medicului şi a întregului detaşament. Să binevoiţi a delega un gardian public ca în ziua de 22 iulie 1943, ora 10, să se prezinte la Primărie pentru a aplica cu bastonul câte 15 lovituri de baston la spate celor doi evrei, pentru lipsă nemotivată de la lucru cu ziua”, se arată într-o adresă trimisă Poliţiei de Corpul Teritoria, aflătă de asemenea, la Arhivele Naţionale. Pedeapsa nu a mai fost aplicată.
Alte informări păstrate în Arhivele Naţionale prezentau cum evreii cu bani reuşeau să îşi mituiască şefii de echipă pentru a fi scutiţi de muncă. Calvarul comunităţii evreieşti din judeţ a luat sfârşit, la fel ca în cazul prizonierilor ruşi, după 23 august 1944, când centrele de evacuare au fost desfiinţate.
Citeşte AICI alte materiale publicate de Daniel, pe blogul acestuia.
Dan Grecu, realizatorul cercetării, a absolvit Facultatea de istorie din cadrul Universităţii ""Lucian Blaga" din Sibiu şi Universitatea de Medicină, fiind, în prezent, medic. Mai multe articole publicate de Dan Grecu, pe tema istoriei Hunedoarei pot fi citite aici.
Se încarcă comentariile...
