FOTO Drumul marmurei, scurtătura din munţi între Hunedoara şi Caraş-Severin, devine accesibil maşinilor
0
Lucrările aşteptate ani în şir pe „drumul marmurei”, scurtătura din Munţii Poiana Ruscă, între judeţele Hunedoara şi Caraş - Severin, au început în aceste zile.
Au trecut şapte ani de la inaugurarea şoselei Topliţa – Lunca Cernii de Sus, un drum judeţean din Ţinutul Pădurenilor construit printr-o investiţie finanţată de Uniunea Europeană, al cărui traseu de 30 de kilometri se încheie, însă, la limita judeţelor Hunedoara şi Caraş-Severin. În ciuda promisiunilor, din ultimii ani, autorităţile din judeţul Caraş-Severin nu au mai continuat modernizarea drumului pe sectorul de 10 kilometri de la capătul şoselei hunedorene până în localităţile Rusca Montană şi Ruşchiţa.
GALERIE FOTO CU DRUMUL MARMUREI
Abia de câteva zile, în prag de alegeri locale, bucata de drum judeţean care traversează pădurile şi crestele de la poalele Vârfului Rusca, ca o punte peste munţi între judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, a intrat în reparaţii. Primăria comunei Rusca Montană a fost trimis câteva utilaje cu pietriş pentru a efectua lucrările, astfel încât sectorul de drum de pământ să fie accesibil autovehiculelor.
„Aşa cum ştiţi, acest drum judeţean a fost construit pe fonduri europene pentru a lega Hunedoara de Caraş-Severin şi a uni satele din Munţii Poiana Ruscăi, dar a fost realizat doar în judeţul Hunedoara, oprindu-se în mijlocul pădurii, la intrarea în judeţul nostru. Dacă nu am reuşit în numeroasele demersuri făcute către Consiliul Judeţean Caraş-Severin, ca să continue acest drum şi în judeţul nostru, am luat iniţiativa “de unul singur”, dar cu sprijinul conducerii actuale a Carierei de marmură din Ruşchita, care este receptivă la problemele comunităţii noastre, precum şi a unor oameni inimoşi, curajoşi, şoferi adevăraţi, din Rusca Montană (...). Astfel, ieri, după o muncă uriaşă, am reuşit să deschidem drumul blocat de viitură de la cabana silvică şi am reparat în mare traseul până în judeţul Hunedoara. Cea mai mare problemă a traseului este panta din amonte, cu mare greutate am ajuns sus, dar am curăţat foarte bine acostamentul, l-am lărgit foarte mult şi s-a redus din înclinarea pantei. O veche prietenie cu un om deosebit, primarul Comunei Lunca Cernii, a făcut să ne întâlnim în pădurea de pe limită şi să hotărâm împreună modul în care să amenajăm până la final acest drum, de mare interes pentru toţi cetăţenii celor două comune vecine şi prietene”, a anunţat primarul comunei Rusca Montană, Adorian Solomonesc.
O şosea care se opreşte în pădure
Satele celor două comune din Munţii Poiana Ruscă sunt legate de câteva drumuri forestiere de 10 - 12 kilometri, care traversează creste, păduri şi văi, drumuri bătătorite de-a lungul timpului de carele şi paşii localnicilor care le străbăteau pentru a ajunge la târgurile de animale, la exploatările de pădure, minele şi carierele de marmură din Ţinutul Pădurenilor şi din Munţii Poiana Ruscă. Cel mai accesibil dintre ele porneşte de la Gura Bordului, locul unde se termină asfaltul spre satele Rusca Montană şi Ruşchiţa (Caraş Severin), aflate la 10 kilometri, faimoase datorită marmurei de Ruşchiţa.
Scurtătura prin munţi, de la Gura Bordului spre Rusca Montană începe de la capătul şoselei Topliţa – Lunca Cernii de Sus – limita judeţului Hunedoara cu judeţul Caraş Severin. Drumul judeţean asfaltat, de 30 de kilometri a fost inaugurat în 2013, fiind construită cu ajutorul fondurilor europene, pentru a scoate din izolare satele de pe Valea Cernei, din judeţul Hunedoara. Se opreşte însă la marginea pădurii, acolo unde un panou anunţă intrarea în judeţul Caraş-Severin. De aici, călătorii care se îndreaptă spre Rusca Montană pot porni pe jos, cu biciletele sau cu maşinile 4x4, pe drumul forestier spre Rusca şi Rusca Montană. Autorităţile din Caraş – Severin au anunţat din 2013 că vor asfalta acest tronson de 10 kilometri până în satul Rusca Montană, însă nu au mai făcut-o.
Traseul drumului de pământ este spectaculos, iar la capătul lui, cele două sate învecinate de la poalele Vârfului Rusca (1.355 metri) îşi întâmpină oaspeţii într-o atmosferă pitorească, de foste aşezări miniere, înconjurate de munţi şi păduri. Zăcămintele de fier, cupru, zinc şi alte minereuri complexe au fost exploatate aici de aproape trei secole, iar în primele decenii de comunism la Rusca Montană au funcţionat şi mine de uraniu. Cea mai spectaculoasă privelişte o oferă cariera de marmură de la Ruşchiţa, una dintre cele mai mari din Europa, însă în ciuda bogăţiei resurselor, sărăcia şi izolarea au afectat din plin fostele localităţi miniere din Banatul Montan.
Mai puteţi citi şi:
Se încarcă comentariile...
