FOTO Bijuteriile marilor oraşe. Cele mai frumoase zece clădiri construite la sfârşitul secolului al XIX-lea în România
0
Ateneul român, dar şi cele mai reprezentative clădiri ale marilor oraşe din România au fost construite în secolul al XIX-lea şi impresionează şi în prezent prin frumuseţea lor.
Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a adus transformări uriaşe în arhitectura celor mai multe dintre marile oraşe ale României. Iată câteva dintre cele mai frumoase clădiri construite în acea perioadă în România.
1 Bucureşti – Ateneul român
Ateneul Român a fost construit între anii 1886 şi 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Clădirea ridicată în stil neoclasic, impresionantă prin cupola ei, are aspectul unui templu ionic, cu şase coloane frontale şi două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporţii similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole, potrivit arhitecţilor. Ateneul român are o înălţime de peste 40 de metri.
2 Bucureşti – Palatul CEC
Piatra de temelie a Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie (Palatul CEC) din Bucureşti a fost aşezată în 8 iunie 1897, în prezenţa familiei regale. Construcţia impunătoare de pe Calea Victoriei a fost realizată după planurile arhitectului Paul Gottereau, cu elemente specifice din arhitectura franceză de la sfârşitul secolului XIX. Palatul CEC a fost inaugurat în anul 1900 şi de atunci CEC-ul a funcţionat în această clădire fără a se face alte modificări notabile.
3 Bucureşti – Palatul Poştelor şi Telegrafului
Construcţia Palatului Poştelor şi Telegrafului, din Centrul Istoric al capitalei, a început în 1894, printr-o ceremonie la care au fost prezenţi regele Carol I şi primul-ministru Lascăr Catargiu. Planurile clădirii au fost realizate de arhitectul Alexandru Săvulescu în stil neoclasic, care aminteşte de arhitectura palatului poştelor din Geneva. Palatul a fost inaugurat în anul 1900, iar Poşta centrală a oraşului a funcţionat aici până în 1970. În prezent, clădirea monument este sediu al Muzeului Naţional de Istorie a României.
4 Bucureşti – Palatul de Justiţie
Palatul de Justiţie din Bucureşti a fost construit între anii 1890 şi 1895, potrivit istoricilor, după planurile realizate de arhitecţii Albert Ballu şi Ion Mincu. Clădirea Palatului de Justiţie, ridicată în stil renascentist francez, are o înălţime de circa 20 de metri peste nivelul terenului şi o suprafaţă aproximativ 8.500 metri pătraţi. Sub bolţile construcţiei, deasupra intrării principale, au fost amplasate şase statui alegorice, care semnifică: Atenţia, Vigoarea, Legea, Justiţia, Elocinţa şi Adevărul, iar alte două statui, care flanchează ceasul de pe acoperiş, semnifică Forţa şi Prudenţa.
5 Sinaia – Castelul Peleş
Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului rege al României, Carol I, între 1873 şi 1914. A fost reşedinţă de vară a regilor României, iar în prezent se află în proprietatea familiei regale a României şi adăposteşte Muzeul Naţional Peleş. Proiectul său a fost realizat de arhitectul Wilhelm von Doderer. Palatul a fost până în 1947 spaţiu aulic pentru vizitele oficiale şi loc pentru ceremonii militare. Din anul 1953, castelul a devenit muzeu naţional, deschis publicului larg.
6 Constanţa – Cazinoul
Povestea Cazionului de pe ţărmul mării, emblema oraşului Constanţa, a început în urmă cu peste 130 de ani. În 1880 a fost pusă piatra de temelie a construcţiei, însă Cazinoul aşa cum se înfăţişează astăzi oaspeţilor săi a fost inaugurat în 15 august 1910, în prezenta principelui Ferdinand. Iniţial, cazionoul a fost construit pe o structură de lemn, având o sală de dans, săli de jocuri şi de lectură şi o terasă pe malul mării. La începutul secolului XX, edilii locali au decis construcţia unui cazinou modern şi luxos, în locul proiectului iniţial.
7 Arad – Palatul administrativ
Palatul administrativ din Arad a fost construit între anii 1872 şi 1875 şi este în prezent sediul primăriei municipiului. Monumentul istoric cu planul în forma literei U a fost dotat cu un turn central înalt de 54 de metri, al cărui orologiu a fost adus din Elveţia în anul 1878, din care se aude faimoasa Oda Bucuriei, de Ludwig van Beethoven. Arhitectul Lechner Odon a proiectat palatul devenit cea mai reprezentativă clădire a Aradului.
8 Iaşi – Muzeul Unirii
Muzeul Unirii din Iaşi a fost amenajat în Casa Catargiu, construită în stil neoclasic, care de-a lungul timpului a fost proprietatea mai multor familii de boieri moldoveni, iar între 1859 şi 1862 a fost reşedinţa primului domnitor al Principatelor Unite – Alexandru Ioan Cuza.
9 Timişoara – Opera
Construcţia clădirii Operei din Timişoara a început în 1871, după planurile arhitecţilor vienezi Helmer şi Fellner, şi a fost terminată în 1875. Iniţial, clădirea avea exteriorul în stil Renaissance. Arhitectura clădirii din centrul istoric al municipiului s-a modificat, fiind restaurată după două incendii care au devastat-o în 1880 şi 1920. În 20 decembrie 1989, de la balconul acestei clădiri, revoluţionarii citeau proclamaţia prin care Timişoara era declarat primul oraş liber de comunism din România.
10 Cluj-Napoca – Palatul de Justiţie
Palatul de Justiţie din Cluj a fost construit în perioada 1898-1902 în stil eclectic. Este o clădire reprezentativă pentru arhitectura Belle Époque şi a fost proiectată de arhitectul Gyula Wagner. Clădirea, cu 13 curţi interioare, este parte a ansamblului arhitectonic din Piaţa Avram Iancu, ansamblu din care fac parte şi Opera Română, Teatrul Naţional, Palatul Regionalei Căilor Ferate, Palatul Prefecturii, Palatul de Finanţe, Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe. Toate aceste clădiri au fost gândite şi ridicate ca palate vaste.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
