Video Fostul buncăr militar secret devastat de localnici. Ce se petrecea în centrul de comandă a rachetelor VIDEO
0În două decenii de la închiderea unităților militare antiaeriene care au funcționat în Hunedoara de la începutul anilor ’60, numeroase clădiri ale acestora au fost transformate în ruine. Localnicii au pus și ei umărul la distrugerea fostelor baze militare secrete.
În anul 2003, după aproape jumătate de secol de activitate, unitățile militare antieriene din Hunedoara au fost închise și dezafectate, iar clădirile lor au intrat în conservare.
Cele mai multe au rămas în grija administrațiilor locale și au beneficiat de pază, chiar dacă fiind în locuri mai puțin accesibile și aflate pe suprafețe de zeci de hectare, întreținerea și protejarea lor au fost dificile.
Buncăr secret din Hunedoara, distrus de localnici
La marginea Hunedoarei, fostul centru de comandă din Regimentul 15 Rachete şi artilerie antiaeriană din judeţul Hunedoara nu a mai fost păzit. Buncărul subteran (video) de unde erau coordonate acțiunile celor patru divizioane de foc ale unității antiaeriene, abandonat de două decenii, a căzut pradă localnicilor.
Se află în mijlocul unei păduri, în vecinătatea cartierului de palate țigănești din Hunedoara și a drumului Hunedoara – Silvaș – Hațeg, astfel că orice acțiune de distrugere a clădirii a fost ferită de riscuri, atât timp cât vechiul buncăr secret nu a mai fost păzit.
Pereții buncărului au fost sparți cu baroasele, de cei care au urmărit să scoată instalațiile electrice. Au fost luate grătarele de fier, instalațiile de încălzire și, în general, tot ce a fost metalic, în timp ce tocăria de lemn a putrezit. Pentru cei care au deservit Regimentul de rachete Hunedoara, locul trezește amintiri de neuitat.
„Am fost în armată chiar în acest Punct de Comandă, în 1990 până la lăsarea la vatră, cum se spunea, în mai 1991. Punctul de comandă coordona diviziile de rachete și era compus din aproximativ 15 soldați și doi sau trei ofițeri care veneau prin rotație de jos de la regiment. PC-ul era compus dintr-o sală de mese mică (mâncarea se aducea în marmote de aluminiu de jos de la regiment), o baie micuță cu robinet și niște troace mari de fier pe post de chiuvetă, dar fără dușuri. Duș se făcea, de asemenea, jos, în regiment, o dată pe săptămână”, relatează un fost militar (planșetist) al vechiului Centru de comandă din Regimentul de Rachete Hunedoara.
În Punctul de comandă al Regimentului exista o tură de serviciu permanent asigurată printr-un şef de tură, ofiţer în statul major şi un ofiţer de serviciu pe transmisiuni cu echipele aferente. Tot aici se afla şi punctul de dirijare a aviaţiei militare, deservit de un ofiţer, informa Asociaţia Judeţeană a Cadrelor Militare în Rezervă si Retragere din judeţul Hunedoara „Sarmizegetusa”.
„Mai era un dormitor cu vreo 10 paturi. Am văzut pentru prima oară trei paturi suprapuse și, dacă nu mă înșel, chiar patru. Mai era o sală pentru valize și una tehnică și a ofițerului”, își amintește fostul planșetist.
Spațiul aerian supravegheat din buncăr
Regimentul antiaerian din judeţul Hunedoara a fost înfiinţat la sfârşitul anilor ´50, pentru a apăra regiunea industrială de atacurile aeriene. Era compus din patru divizioane de foc, amplasate în zonele Haţeg, Orăştie, Vadul Dobrii (video) şi Ilia şi dintr-un divizion tehnic - Punctul de Comandă, de tip semiîngropat, din Hunedoara.
Aceste unități militare din Hunedoara erau menite să asigure apărerea antiaeriană a oraşelor Deva, Hunedoara, Haţeg şi Orăştie şi a unor unităţi industriale importante ca termocentrala Mintia, combinatele din Hunedoara şi Călan, uzinele din Orăştie şi Cugir, minele de fier din Ghelari şi Teliuc şi a nodului feroviar Simeria.
„Piesa cea mai impresionantă din buncăr era în sala mare, o planșetă de plexiglas verde, transparentă pe care era harta Europei și, separat, harta României, pe care de pe interior planșetiștii puneau cu creta de ceară țintele, traiectorile avioanelor care treceau, transmise prin căști de către radiotelegrafiștii care le primeau prin cod Morse de la alte unități din România. Din fața planșetei, ofițerul comandant citea traiectoriile și decidea ce regiment să tragă și în ce țintă. Ofițerul mai era ajutat și de un radar cu ecran verde, aflat în fața lui, care avea însă raza mai mică de citire. Tot în PC mai erau și un soldat de la Aviație Timișoara cu un ofițer”, își amintește fostul militar.
Unități militare din Hunedoara, închise de două decenii
Rămășițele planșetei de plexiglas din buncărul secret din Hunedoara mai pot fi văzute, în prezent, printre dărâmăturile și molozul lăsat în urmă de cei care au devastat fostul buncăr secret din Hunedoara.
Unii dintre foștii militari cred că acest loc putea deveni un obiectiv turistic, reprezentativ pentru „Războiul Rece”.
„Clădirea putea fi conservată, puteau fi aduse niște manechine, pentru a simula posturile din Punctul de comandă, putea fi păstrată planșeta cu țintele, se putea angaja un portar care să vândă bilete și un ghid audio care să explice ce se întâmpla acolo, cu o machetă de rachetă sol – aer și Hunedoara ar mai fi avut un obiectiv turistic cel puțin interesant”, este de părere un alt fost militar cantonat la Hunedoara.
Unităţile militare antiaeriene din Hunedoara au fost dezafectate la începutul anilor 2000. Unele sunt încă păzite, în schimb fostul centru de comandă nu mai prezintă interes pentru autorități.
Se încarcă comentariile...
