Eşecul mega-proiectelor de salvare a Văii Jiului: telegondolele, şoseaua din inima munţilor şi minele-muzeu VIDEO

0
0
Telegondola din pasul Vulcan. Turiştii folosesc şoseaua ca pârtie de săniuş, în lipsa altor oportunităţi. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Telegondola din pasul Vulcan. Turiştii folosesc şoseaua ca pârtie de săniuş, în lipsa altor oportunităţi. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Marile investiţii „salvatoare” propuse de politicieni de-a lungul timpului comunităţilor din Valea Jiului, cea mai afectată regiune din România în urma declinului industriei grele, s-au dovedit în cele din urmă doar amăgiri.

În anii ´80, peste 100.000 de oameni erau angajaţi în minerit, în Valea Jiului, cea mai industrializată regiune a României acelor timpuri, din care erau extrase anual aproape 11 milioane de tone de cărbune.

Mineritul carbonifer intrase în declin, iar în următoarele decenii au fost închise, treptat, zeci de exploatări miniere, împreună cu uzinele din jurul lor.

Hunedoara, judeţul gărilor pustii. Prăbuşirea uneia dintre cele mai vaste reţele feroviare din România VIDEO

Bela Karolyi, amintiri savuroase din Valea Jiului: „Luna de miere, în Lupeni. Eram incredibil de fericiţi“

Controversele Retezatului. De ce s-au opus oficialii americani ridicării marelui baraj Gura Apelor din Hunedoara

Turismul era anunţat de autorităţile locale şi de politicieni drept alternativa salvatoare pentru revitalizarea economică a zonei.

Potrivit planurilor acestora, câteva dintre minele închise în anii ´90 şi 2000 urmau să fie transformate în muzee uriaşe, în care turiştii să fie atraşi de atmosfera epocilor trecute din minerit. Unele din instalaţiile şi clădirile miniere aveau o vechime de peste un secol.

Minele - muzeu

Prima mină propusă pentru a deveni muzeu a fost Dâlja, închisă în 1998, la un an după ce o explozie în subteranele ei a ucis 19 oameni.

Colonia, primul cartier din Valea Jiului. Cum arată acum locul comparat de Iorga cu oraşele bogate ale Americii VIDEO

VIDEO Mărirea şi declinul minei Petrila. Ce a mai rămas din vechea exploatare de cărbune din Valea Jiului

Prăbuşirea celui mai mic oraş din Hunedoara. Sunt 15 ani de la închiderea minei de cărbune vechi din 1880 VIDEO

Muncipalitatea din Petroşani anunţa că ruinele minei Dâlja vor fi transformate într-o atracţie turistică, alături de cartierul învecinat Colonie, din Petroşani – clasificat în acei ani ca ansamblu istoric.

Autorităţile propuneau ca oaspeţii zonei să poată fi cazaţi în câteva din pavilioanele de epocă din cartier, clădiri ce urmau să fie reamenajate, şi apoi să poată trăi experienţa de a fi miner în galeriile conservate ale minei vechi de peste un secol şi jumătate. Turiştii urmau să intre în şut şi să scoată cărbune din subteran. Proiectul a fost abandonat, iar clădirile vechii mine au fost demolate.


Ruinele minei Aninoasa. ADEVĂRUL

În 2006, a fost închisă definitiv mina din Aninoasa, înfiinţată în jurul anului 1880. Din nou, autorităţile locale au propus transformarea exploatării într-un muzeu, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. În jurul fostei intrări în subteran, construcţiile miniere dezafectate aşteaptă şi în prezent prăbuşirea sau o nouă utilitate. O mină de aur din zona Bradului, închisă în aceeaşi perioadă, a avut aceeşi soartă. Veche de peste un secol, exploatarea Barza a fost închisă definitiv din 2006.

cladirea mina aninoasa


Aninoasa, Valea Jiului. VIDEO: ADEVĂRUL

Atunci, autorităţile locale propuneau păstrarea uneia dintre galerii miniere care să poată fi vizitată cu un trenuleţ minier şi a altor câteva clădiri de epocă. Planurile nu au mai fost realizate, iar în anii următori zeci de clădiri ale fostei minei de aur şi a uzinelor sale, lăsate fără supraveghere adecvată, au fost devastate de hoţi şi de scormonitori după fier vechi şi materiale de construcţii.


Mina Petrila, după închiderea din 2015. ADEVĂRUL

mine valea jiului foto daniel guta adevarul

În toamna anului 2015 a fost închisă definitiv şi mina Petrila, una dintre cele mai vechi din Valea Jiului, înfiinţată în 1859. Cele mai multe dintre construcţiile sale au fost demolate. Mai multe clădiri, care ocupă o suprafaţă de peste 16 hectare, au fost incluse în Ansamblul Istoric Mina Petrila.


Mina Petrila, la cinci ani după închidere. ADEVĂRUL


Acestea sunt clădirea compresoarelor vechi şi termocentrala cu coşul de fum, ateliere mecanice, puţul nou cu schip, puţul central – turnul şi hala, dar şi alte anexe aflate în zona de protecţie a monumentelor istorice. Consiliul Judeţan Hunedoara şi-a anunţat intenţia de a le cumpăra de la Societatea de Închideri Mine – Valea Jiului, pentru a le reabilita şi a le transforma în atracţii turistice. În ultimii ani, însă, monumentele s-au degradat şi au fost de mai multe ori ţinta hoţilor.

Drumul din munţi

La sfârşitul anilor ´90, construcţia unei şosele prin munţi, care să lege Valea Jiului de Vest de sudul României, era prezentată de autorităţile locale şi de reprezentanţi ai statului român ca una dintre soluţiile pentru problemele economice ale comunităţilor din Valea Jiului, afectate de închiderea exploatărilor miniere şi de disponibilizările masive.

Şoseaua care dispare în inima munţilor, în ţinutul sălbatic înconjurat de parcuri naţionale VIDEO

Viaţa în cel mai depopulat oraş minier. „Oamenii îşi vindeau locuinţele pentru o ladă de bere” VIDEO

Noua şosea (DN 66A), de peste 80 de kilometri, ar fi legat prin munţi oraşele Uricani şi Băile Herculane, ar fi scos din izolare, potrivit autorităţilor, oraşele miniere, şi ar fi adus locuri de muncă şi investişii în turism în Valea Jiului. Traseul ei trece însă prin ţinutul sălbatic de la poalele Retezatului şi prin Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei.

Construcţia primului tronson a început în anii 2000 şi a fost finalizată în 2011. În această perioadă, au fost construiţi doar 20 de kilometri de şosea, între Uricani (judeţul Hunedoara) şi Câmpuşel. Continuarea lucrărilor a fost oprită, investiţia fiind contestată de mai multe organizaţii de mediu, care reclamau faptul că afectează habitatele mai multor specii protejate de animale. Localnicii şi primarii oraşelor din Valea Jiului au cerut reluarea proiectului de infrastructură, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat în următorii ani.


DN 66A. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În iunie 2019, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a scos la licitaţie publică proiectarea şi construcţia a încă 20 de kilometri ai DN 66 A, între Câmpu lui Neag (de la Câmpuşel) şi satul Cerna (Gorj). Realizarea celor 20 de kilometri de şosea montană se ridica la peste 240 de milioane de lei, însă licitaţia a fost anulată pentru că până la data limită de depunere a cererilor de participare la licitaţie niciun constructor nu a depus oferte. Din 2019, proiectul nu a mai fost scos la licitaţie publică. Drumul naţional 66A a rămas blocat în sălbăticie, la limita judeţelor Hunedoara şi Gorj şi a parcurilor naţionale Retezat şi Domogled – Valea Cernei.
 

dn 66a uricani campusel foto daniel guta adevarul

Domeniul schiabil în Valea Jiului

La începutul anului 2011, a fost inaugurată prima investiţie publică importantă în domeniul turismului, din Valea Jiului, telegondola construită în Pasul Vulcan, cu 33 de milioane de lei, din fonduri alocate de Ministerul Turismului.

Staţiunea neîntrecută în „minuni”. Cum au apărut Crucea eroilor, Drumul crucii şi tunelul sfinţilor

Noua şosea din munţii Parâng stârneşte controverse. Demolare la o săptămână de la inaugurare FOTO

Cei care urcau pe munte se puteau bucura de priveliştea Văii Jiului şi a masivelor Vâlcan şi Parâng şi de o pârtie de săniuş, însă în zona de agrement de pe versant găseau doar câteva cabane de lemn, vechi, ale localnicilor.

Odată cu punerea în funcţiune a telegondolei, autorităţile anunţau că în următorii ani zona urma să devină o staţiune atractivă, legată prin alte instalaţii de cablu de domeniul schiabil Straja, aflat la o distanţă de cinci kilometri peste crestele montane.


Pasul Vulcan, Valea Jiului. ADEVĂRUL

Instalaţiile de transport nu au mai fost construite pe sectorul dintre cele două zone turistice, iar Pasul Vâlcan a rămas mai puţin ofertant pentru turişti şi pentru investitori. În staţiunea Parâng, de la marginea Petroşaniului, planurile autorităţilor cu privire la turism erau şi mai mari.


Telescaunul din Parâng. ADEVĂRUL

La sfârşitul anilor 2000 a demarat proiectul „Schi în România”, cu o valoare de circa 70 de milioane de euro, prin care Guvernul României urma să finanţaze dezvoltarea zonei de agrement din masivul Parâng.

telescaunul nou din parang

Planurile vizau ca domeniul schiabil din Parâng să se întindă pe o suprafaţă de 150 hectare şi să aibă 17 pârtii (12 pârtii noi), iar între Petroşani şi staţiunea montană învecinată, Straja, să fie amenajată o telegondolă. De asemenea, numărul locurilor din cele două parcări amenajate urma să se ridice la 750. Guvernul a oprit finanţările alocate investiţiilor din Parâng în 2012.

Ulterior, în 2014 a fost inaugurat un telescaun cu instalaţii de doi kilometri, construit de municipalitate, iar în toamna anului trecut a fost finalizat un drum judeţean, de 4.5 kilometri, care urcă în zona alpină, la cota 1.600 de metri. În acest timp, mai multe investiţii plănuite în infrastructura turistică au rămas blocate, în lipsa fondurilor sau din cauze juridice.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Momârlanii, românii din munţi care au vrut să trăiască la fel ca dacii. Au respins calea ferată şi viaţa de miner | VIDEO

Povestea „aurului negru“ care a schimbat Valea Jiului. Cum a fost colonizat ţinutul sălbatic al momârlanilor VIDEO

FOTO Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cum a uimit ţinutul „aurului negru“ un celebru geolog englez

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Minele „mortale“ de cărbune în România comunistă. Cum munceau românii în cele mai riscante exploatări


 

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite