Cum se turnau scriitorii la Securitate pentru Nicolae Ceauşescu: „Evu l-a numit voievod şi a spus bancuri pe seama lui”

Nicolae Ceauşescu în timpul vizitei de la Hunedoara, din 1972.

Scriitorul Eugen Evu şi-a publicat dosarul său din Arhivele fostei Securităţi, iar notele pe care unii dintre foştii săi apropiaţi le-au dat despre el l-au uimit. Un astfel de denunţ împotriva lui Evu a avut loc cu ocazia vizitei din 1972 a lui Nicolae Ceauşescu în Hunedoara. Scriitorul a fost acuzat de „colegi” că l-a numit „voievod” pe Ceauşescu şi că a făcut bancuri pe seama lui.

Nicolae Ceauşescu a ajuns în Hunedoara în 15 septembrie 1972, oraşul fiind, alături de Alba Iulia şi Petroşani, o destinaţie aleasă de fostul preşedinte al României pentru vizita de lucru din toamna acelui an.

Nicolae Ceauşescu a venit în Hunedoara pentru a vedea activitatea combinatului siderurgic, în jurul căruia gravita viaţa municipiului, iar cu această ocazie oraşul a fost împodobit cu pancarte comuniste, iar mii de oameni au fost mobilizaţi pentru a crea atmosfera de sărbătoare în care urma să fie primit liderul ţării. La scurt timp după vizita din Hunedoara, pe adresa Inspectoratului de Securitate al judeţului Hunedoara au ajuns primele denunţuri împotriva celor care nu s-au manifestat „corespunzător” cu această ocazie. Printre cei vizaţi de informatori a fost scriitorul hunedorean Eugen Evu.

Un profesor din Deva l-a acuzat că, în timpul unei întâlniri a scriitorilor, Evu l-ar fi numit pe Nicolae Ceauşescu „voievod”. De faţă la discuţie ar fi fost şi prim-secretarul judeţului Hunedoara, dar şi scriitorul Gligor Haşa, atunci şef al Pionierilor din judeţ.

Au stat pe străzi în aşteptarea „voievodului”
„În ziua de  1.X.1972, tovarăşul prim secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al UTC mi-a comunicat următoarele: În perioada 15 – 18 septembrie a.c., în cadrul judeţului Alba, a avut loc un simpozion, consacrat aniversării centenarului morţii lui Avram Iancu, la care au participat mai mulţi scriitori şi poeţi din Bucureşti şi din alte judeţe ale ţării, inclusiv din judeţul Hunedoara. În ziua de 17 sau 18 septembrie, tovarăşul prim-secretar a mers la Consiliul judeţean al Pionierilor, pentru rezolvarea unor probleme. Aici, în biroul preşedintelui Consiliului Judeţean al Pionierilor, se aflau mai multe persoane, printre care: preşedintele Consiliului Judeţean al Pionierilor, Haşa Gligor, Ana Blandiana (poetă), Burza (activist), Evu Eugen (poet, Deva) ş.a. După ce s-au discutat unele probleme privind modul de desfăşurare al festivităţilor, Evu Eugen a început să critice aparatele judeţene de partid şi de stat, pentru faptul că nu au organizat o primire corespunzătoare şi nu au acordat atenţia cuvenită delegaţiei de scriitori veniţi din judeţul Hunedoara. <<Pentru oamenii de cultură nu se face nimic, dar pentru voievod (secretarul general se face totul)>>, spunea Eugen Evu. La această afirmaţie, primul secretar i-a făcut observaţia, adresându-i-se cu cuvântul <<tovarăş>>. La aceasta Eugen Evu a spus: <<Lasă-mă domnule în pace cu tovarăşe. Toţi vânturaţi cuvinte pe care le-aţi împrumutat de la ruşi. De ce voievodul nu a venit şi la Ţebea, la sărbătoarea lui Avram Iancu. I-a fost probabil frică de unguriŞtie că are nişte sfătuitori linguşitori. Şi dumneavoastră sunteţi dintre aceştia?. La Hunedoara au aşteptat oamenii ore în şir pe străzi şi la stadion în zadar că voievodul la plecare nu a spus nimic”, se arăta în raportul înregistrat de Inspectoratul de Securitate al judeţului Hunedoara, în 1 octombrie 1972, descoperit de Evu în dosarul său de la CNSAS.

Informatorul completa denunţul cu precizări despre măsurile luate împotriva colegului său. „Tovarăşul prim-secretar mi-a spus că a dat telefon imediat organelor noastre comuniste, comunicând aceste lucruri tovarăşului locotenent Ivan. De asemenea, a raportat şi tovarăşului secretar Lazăr David. Tovarăşul prim-secretar şi-a manifestat nemulţumirea pentru faptul că până în prezent nu s-a luat nicio măsură asupra lui Eugen Evu. Pentru aceasta el va fi obligat să raporteze la prim-secretarul Comitetului Judeţean al PCR Hunedoara”, se arată în dosarul CNSAS al lui Eugen Evu. Nota a fost dată sub pseudonimul „Al Plopianu”, purtat de un profesor din Deva, care făcea parte din cercul „oamenilor de cultură” ai judeţului. „Propun ca Eugen Evu, pe baza celor semnalate, să fie chemat la organele noastre şi atenţionat”, dispunea şeful Securităţii, mr.Sălişteanu.

Bancul cu Nicolae Ceauşescu
La începutul anilor 1970, Eugen Evu lucra ca mecanic în complexul minier din Teliuc (Hunedoara) şi frecventa Cenaclul literar. Devenise cunoscut datorită cărţilor de poezii publicate, însă şi din cauza unor manifestări „anti-democratice”, aşa cum le numeau autorităţile, împotriva regimului comunist. Una dintre acestea, pentru care a fost chemat să dea socoteală la Securitate a constat într-un banc, pe care l-a spus colegilor de la locul de muncă. A fost denunţat de un apropiat. „Venind la birou, fostul angajat al întreprinderii, Eugen Evu, ne-a relatat o serie de bancuri politice la adresa Secretarului General al PCR. Bancul se referea la lipsa combustibilului lemnos şi felul cum să-l procure unele persoane. Bancul în esenţă are următorul cuprins: într-o zi secretarul general s-a travestit şi a plecat într-un sat să vadă cum stau oamenii cu lemnele. Intrând la prima casă, la a doua etc., a văzut că oamenii nu au lemne. La capătul satului vede o căsuţă mică şi o stivă de lemne mai mare decât casa. Intrând înăuntru, familia era compusă din şapte copii şi întrebând cum reuşesc să aibă lemne, proprietarul i-a spus: când trec camioanele cu lemne din pădure familia iese şi strigă «Trăiască Ceauşescu» şi atunci încărcătorii aruncă lemnele în ei“, se arăta într-un denunţ înregistrat la Securitate în 1971, împotriva lui Eugen Evu.

Într-un alt dosar, Eugen Evu a fost acuzat că a trimis o scrisoare „anonimă” lui Nicolae Ceauşescu, în care se plângea de condiţiile de muncă şi neajunsurile din fabrica unde lucra soţia sa. Scrisoare a fost interceptată, iar Eugen Evu a fost chemat la Securitate, pentru a fi atenţionat.

Vă recomandăm şi:

Cum a fost primit Nicolae Ceauşescu în Hunedoara: zeci de mii de oameni au fost figuranţi în scenariul celei mai fastuoase vizite a liderului comunist

Zeci de mii de hunedoreni au fost martorii vizitei pe care Nicolae Ceauşescu a făcut-o în Hunedoara, în 1972. Pentru a-l impresiona pe liderul comunist, autorităţile din Hunedoara au transformat evenimentul într-o manifestare de proporţii, la care au fost obligaţi să participe mii de localnici.

Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare

Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.

Petru Groza şi blestemele care l-au urmărit în dragoste. De ce a fost părăsit în ziua nunţii şi cum i-a refuzat o altă domniţă cererea în căsătorie

Petru Groza a fost un personaj istoric important din Româna secolului XX. Omul politic din Deva care a ajuns în fruntea primului guvern comunist de la 1946 a avut o viaţă personală tumultoasă. Logodna cu prima sa iubire i-a fost refuzată, iar spiritul său aventuros din tinereţe i-au transformat ziua nunţii într-un eşec total. Câteva dintre aventurile amoroase ale „burghezului roşu” au fost povestite în volumul său de memorii.

Cum a trecut Hunedoara de la comunism la capitalism: cozile nesfârşite din zilele cenuşii ale anului 1990

Hunedoara era înfăţişată, în presa locală a anului 1990, încercând să se refacă după anii în care a fost nevoită să suporte sărăcia, lipsurile şi nedreptăţile din comunism. Ziarele relatau despre problemele sociale ale comunităţii, despre lipsa alimentelor şi a mărfurilor din magazine sau despre cozile din faţa acestora. Viitorul apropiat rămânea însă cenuşiu: şomajul şi prăbuşirea industriei urmau să lovească greu în economia judeţului.