Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO

0
0
Halda de zgură în prim plan, Oţelăria şi laminoarele, în fundal. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Halda de zgură în prim plan, Oţelăria şi laminoarele, în fundal. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.

Halda de zgură a combinatului din Hunedoara oferă una dintre cele mai spectaculoase privelişti din municipiu. Colosul cenuşiu se înalţă pe dealul Buituri, în vecinătatea Oţelăriei electrice şi Laminoarelor, două dintre puţinele secţii care au rezistat timpului, în combinatul siderurgic.

GALERIE FOTO - HALDA DE ZGURĂ

VIDEO - HALDA DE ZGURĂ

„Muntele de zgură” a fost înfiinţat de la începutul anilor ´60, când primele camioane cu steril metalaurgic provenit de la oţelăriile şi furnalele Hunedoarei au fost descărcate pe terenul aflat la câteva sute de metri de malulul drept al Cernei (valea pârâului Hărăoani) şi de uzine.

Bazinele contaminate cu substanţe toxice, rămase printre ruinele combinatului din Hunedoara VIDEO

Oraşul împânzit de buncăre în anii ´50. „Au pereţii puternici, încât ar rezista bombelor atomice“ VIDEO

Imagini aeriene cu rămăşiţele uzinelor din Călan: zeci de hectare de teren viran, ocupate cu ruine VIDEO

Cu timpul, şirul nesfârşit al basculantelor care aduceau zgură provenită din procesele tehnologice din combinat a făcut ca autorităţile să extindă, treptat, halda pe o suprafaţă care a ajuns la peste 80 de hectare. Din 1965, peste 20 de milioane de tone de zgură de oţelărie şi furnal (circa 13 milioane de metri cubi) au fost depozitate aici.


Halda de zgură din Hunedoara. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Alături de oţelăria şi laminorul combinatului, halda a rămas una dintre puţinele „relicve” ale colosului metalurgic al Hunedoarei, cu o istorie de 140 de ani. Muntele ceuşiu este împânzit de utilaje folosite la transportul şi la prelucrarea zgurii, un proces în urma căruia este recuperat fierul din compoziţia acesteia.

„Capacitatea maximă de prelucrare a staţiilor de procesare a zgurii este de 12.200 t/zi. respectiv 2.320.000 t/an. Din această activitate rezultă 46.400 tone de fragmente de fier (scoarţă), care se returnează la oţelăria electrică şi 2.273.600 tone de zgură deferizată, care se va depune pe treptele haldei, urmând să fie valorificată pentru lucrării de construcţii de drumuri şi şosele”, arată un raport geologic, disponibil pe site-ul Agenţiei de Protecţie a Mediului Hunedoara.

În ultimii ani, lucrările de pe halda de zgură au vizat atât prelucrarea sterilului, dar şi remedierea problemelor cauzate de instabilitatea versantului.

Zona are o istorie îndelungată de alunecări de teren, unele soldate cu moartea unor localnici. Una dintre tragedii a avut loc în anul 2011, când când doi muncitori au murit striviţi în timpul unei alunecări de teren, care a îngropat oameni şi utilaje.

„Având în vedere cantitatea mare de zgură depozitată pe amplasament, distribuţia neregulată, chiar haotică a acesteia şi instabilitatea terenului a fost necesară reproiectarea distribuţiei zgurii pe haldă, pentru distribuirea în mod egal a depunerilor (grosimilor) şi asigurarea unei presiuni convenţionale uniforme pe întreaga suprafaţă a haldei”, arăta raportul geologic prezentat pe pagina APM.


Halda de zgură. ADEVĂRUL

Reconfigurarea geometrică a haldei propusă de specialişti viza, conform unui raport de amplasament din 2017, relocarea unui volum estimat la circa 11.600.000 de tone din unele zone cu stabilitate redusă şi umplerea unor ”crevase-canioane” de pe haldă. De asemenea, este necesară amenajarea unor depozite sub formă de platforme, în trepte, cu înălţimea maximă de 15 metri, separate de berme de protecţie si siguranţă.

halda de zgura hunedoara foto daniel guta adevarul

Istoricul haldei de steril

Halda de zgură din Buituri a fost amenajată în 1965, pe o suprafaţă de 40 de hectare situată în valea pârâului Hărăoani, iar primele depuneri de zgură datează din 1967. În următorii ani, perimetrul a fost extins spre nord (spre râul Cerna) pe un teren semi-mlăştinos şi fragmentat de torenţi şi de două pâraie, apoi peste cursul pârâului Hărăoani.

Un studiu geotehnic realizat în 1972 arăta problemele legate de instabilitatea haldei, după primii cinci ani de funcţionare. „Alunecările produse au dimensiuni de 30 – 50 m lăţime şi 70 m lungime ce se extind din zona drumului provizoriu (cotă 240 - 245 m) până în zona caselor existente în zona aval (223 – 227 m); Alunecările au o amploare mai mare în zona amonte - cu adâncimi ale suprafeţelor de alunecare de 4 – 5 m - afectând şi depunerile zgură”, arătau autorii studiului. Inginerii propuneau captarea şi drenarea pârâului Hărăoani, monitorizarea alunecărilor, interzicerea săpăturilor în corpul haldei,  interzicerea accesului în zonă a maşinilor grele şi lucrări de susţinere a taluzelor acesteia.


Halda de zgură. Foto: Danie Guţă. ADEVĂRUL

A doua etapă de amenajare a haldei de zgură a început în 1978, când suprafaţa ei a fost extinsă cu încă 40 de hectare spre nord.

„Au fost realizate două lucrări de susţinere, respectiv doi pinteni de zgură, poziţionaţi pe văile existente în zonă, la baza depunerii vechi şi a zonei de extindere noi (la acea dată), cu o încastrare de 5 – 8 metri în terenul natural. Sub fiecare pinten s-a executat un dren progresiv pe o înălţime de 1 - 1,5 m, cu pietriş de granulaţie mare, care se descarcă în râul Cerna”, arată raportul publicat pe site-ul APM.

halda de zgura hunedoara foto daniel guta adevarul

Zone instabilă

Un studiu geotehnic, realizat în 1995, arăta că la acea dată corpul haldei era afectat de fenomene de instabilitate, iar cota finală de depozitare (prevăzută în proiectul din 1978 – respectiv 350 metri) fusese pe alocuri depăşită. O expertiză tehnică realizată în 2006 arăta că zona era afectată de alunecări de teren active în urma ploilor abundente din primăvara acelui an şi de crăpături. În lunile următoare au avut loc lucrări de nivelare a treptelor alunecate şi de colmatare a crăpăturilor.

Cele mai recente studii au pus în evidenţă că instabilitatea terenului se menţine şi este necesară redistribuirea unor cantităţi importante de zgură, însoţită de o geometrizare şi reabilitare a treptelor haldei. Printre cauzele instabilităţii se numără şi faptul că halda este neuniformă, ea fiind alcătuită din circa 51% zgură de oţelărie, 45% zgură de furnal şi circa 2% zgură de turnătorie şi zgură de cubilou.

„Halda de zgură Buituri a fost realizată peste un relief afectat de fenomene de instabilitate având cauze naturale şi antropice. Cantitatea mare de zgură depusă pe haldă, metodologia de depunere haotică şi manipularea frecventă a zgurii, în mai multe cicluri de prelucrare pentru recuperarea fierului au constituit factorii care au favorizat instabilitatea haldei. Lipsa unui sistem eficient de captare şi drenaj a apei subterane induce terenului de fundare un exces de umiditate care face să se depăşească limita capacităţii portante a depunerilor deluviale şi aluvionare”, arată raportul de amplasament al haldei Buituri, întocmit în 2017 de geologi.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Oraşul împânzit de buncăre în anii ´50. „Au pereţii puternici, încât ar rezista bombelor atomice“ VIDEO

Labirintul de buncăre ascuns sub piaţa centrală a Hunedoarei, dezvăluit odată cu renovarea unei clădiri VIDEO

Bogăţia uriaşă din adâncurile Munţilor Metaliferi. Cât aur, argint şi cupru pot fi extrase în următorii ani

VIDEO „Blocurile fantomă“ ridicate de comunişti în munţi. Ce soartă a avut cel mai ciudat cartier muncitoresc

Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO

Priveliştea sumbră a fostelor mine de fier de la Teliuc. Coloşii de beton în ruină de lângă Hunedoara VIDEO

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite