Cele şase drumuri de vis din munţi, care duc turiştii în inima Parcului Naţional Retezat VIDEO
0
Turiştii care vor se exploreze Retezatul pot ajunge în inima munţilor pe şase drumuri accesibile parţial autoturismelor.
Mii de turişti ajung, vara, în Parcul Naţional Retezat, un ţinut întins pe 40.000 de hectare, în care accesul cu maşile este dificil, însă poate fi făcut pe câteva drumuri, care pornesc din Haţeg şi Petroşani.
GALERIE FOTO CU DN 66A - SPRE RETEZAT
GALERIE FOTO CU DRUMUL SPRE PIETRELE
Din zona Haţegului, sunt patru căi de acces în Parcul Naţional Retezat:
Drumul spre cabana Pietrele
Prima rută este Haţeg - Ohaba de Sub Piatră - Sălaşu de Jos - Sălaşu de Sus - Mălăieşti - Nucşoara - Cârnic – Pietrele, pe DN 66, până la Ohaba de sub Piatră, apoi pe drumul judeţean până la popasul Cârnic. Drumul este asfaltat până în apropiere de popasul Cârnic, locul de la limita Parcului Naţional Retezat, unde oaspeţii muntelui sunt nevoiţi să îşi lase maşinile în parcare şi pot continuua excursia pe jos, pe un drum forestier, spre cabanele Pietreşe şi Genţiana.
La circa 15 minute de Cârnic, se află cascada Lolaia, una dintre atracţiile Parcului Naţional Retezat, iar după circa o oră şi jumătate de mers pe jos, pe acelaşi drum forestier, turiştii ajung la Pietrele.
Drumul Nucşoara - Cârnic. Imagini aeriene. ADEVĂRUL
Complexul turistic Cabana Pietrele, unul dintre cele mai vechi din ţară, a fost ridicat la sfârşitul anilor 1930 în Retezat, la altitudinea de 1.480 metri şi este punctul de plecare pentru mai multe trasee turistice clasice, pe munte.
Pietrele se află în zona centrală a Parcului Naţional Retezat, la confluenţa crestelor secundare ale masivului. Construcţia cabanei a urmat declarării în Retezatului drept primul Parc Naţional din România. Cabana Pietrele a fost legată prin văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea, valea Vârfului Mare şi culmea Lolăii, de Cabanele Genţiana, Buta, Cheile Buţii, Baleia, zona pârtiei Râuşor, Poiana Pelegii.
Drumul Râuşorului
A doua rută este Haţeg - Râu de Mori - Suseni (Cetatea de Colţ, Mănăstirea Colţ) - Râuşor, drum judeţean până la Râuşor.
Defileul Râuşorului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Drumul este asfaltat până la Râuşor. Este accesibil auto tot timpul anului, cu excepţia zilelor cu ninsoare puternică. Ultimii zece kilometri ai drumului spre Râuşor încep de sub Cetatea Colţ, „borna“ prin care turiştii sunt atenţionaţi că au ajuns în sălbăticie. De la Colţ până în Râuşor, şoseaua străbate un defileu şi urcă apoi abrupt prin pădure, traversând locuri atractive pentru liniştea şi frumuseţea lor. Din zona de agrement turiştii pot porni pe mai multe trasee spre vârfurile, lacurile şi cascadele Retezatului.
Defileul Râuşorului şi zona Cetăţii Colţ. ADEVĂRUL
Drumul de la Gura Apelor
A treia rută este Haţeg - Toteşti - Ostrov - Ostrovu Mic - Râu de Mori - Brazi - Gura Zlata - Gura Apelor - Rotunda - Poiana Pelegii, pe DN68 până la prima intersecţie după Toteşti, pe DJ686A până la Gura Apelor, apoi pe un drum forestier. Starea drumului este bună până la Brazi, de unde drumul este din plăci de beton, cu denivelări. Şoseaua de la poalele Retezatului urcă din satele Clopotiva şi Râu de Mori ale Ţării Haţegului pe o distanţă de circa 30 de kilometri, strecurându-se prin defileul Râului Mare, până la barajul Gura Apelor.
Barajul Gura Apelor. ADEVĂRUL
Cea mai dificilă porţiune a drumului este sectorul dintre Brădăţel – o fostă colonie muncitorească din anii ´70 transformată apoi în tabără şcolară şi abandonată parţial – şi barajul Gura Apelor. Pe marginea şoselei pot fi văzute stânci uriaşe smulse din versant şi prăbuşite de la înălţimi mari. În unele locuri, autorităţile au intervenit şi au lărgit drumul, după ce o parte a acestuia a fost acoperită de stânci.
Drumul spre Gura Apelor, la poalele Retezatului. ADEVĂRUL
Drumul de la Barajul Gura Apelor spre Poiana Pelegii este neasfaltat pe Valea Lăpuşnicului Mare, practicabil, însă şoferilor le este recomandat să circule pe el cu maşini cu gardă înaltă la sol şi să manifeste o atenţie sporită. Drumul spre Poiana Pelegii porneşte de pe marginea Barajului Gura Apei, din dreptul unei bariere montate de Administraţia Parcului Naţional Retezat şi se afundă în munte şi păduri, spre poalele celor mai înalte vârfuri. Este anevoios din cauza gropilor şi a pietrişului care îi acoperă unele porţiuni şi a îngustimii lui. La capătul acestui drum, se dezvăluie una dintre cele mai importante atracţii turistice ale Parcului Naţional Retezat: Poiana Pelegii, locul de unde pornesc o mare parte din traseele pe munte. Cel mai popular dintre ele este poteca spre Lacul Bucura, aflat la peste 2.000 de metri, la o oră de urcuş pe jos.
Drumul spre Lacul Gura Apelor, Retezat. VIDEO: ADEVĂRUL
A patra rută este Haţeg - Pui - Râu Bărbat - Hobiţa - pe Râu Bărbat - Stâna de Râu, pe E79 până la Pui, pe drum judeţean DJ667 până la Hobiţa, apoi pe drumul forestier care urmăreşte Râul Bărbat până la Stâna de Râu. Drumul Hobiţa – Stâna de Râu este neasfaltat, iar şoferilor le este recomandat să circule pe el cu maşini cu gardă înaltă la sol şi să manifeste o atenţie sporită.
Drumurile Retezatului Mic
Din Petroşani sunt două căi de acces în masiv, mai exact în Retezatul Mic.
Prima este Petroşani - Lupeni - Uricani - Câmpu lui Neag - Cheile Buţii, pe DN66A până la Câmpu lui Neag (drum asfaltat), apoi pe drumul forestier (drum de pământ în stare bună). Drumul Câmpul lui Neag – Cabana Buta este neasfaltat, iar şoferilor le este recomandat să circule cu maşini 4 x 4. Ultima porţiune, de 500 de metri, de la Morminţi la cabană, este greu accesibil, din cauza înclinaţiei mari a pantei.
Drumul spre Câmpuşel. ADEVĂRUL
A doua este Petroşani - Lupeni - Uricani - Câmpu lui Neag - Câmpuşel, pe DN66A. Drumul a fost modernizat în anii 2000 pe un traseu de 20 de kilometri, între Uricani (judeţul Hunedoara) şi Câmpuşel, un vechi canton aflat la limita Parcului Naţional Retezat şi a Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei. Din Câmpuşel, drumul traversează Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, pe o distanţă totală de aproape 80 de kilometri, iar pe mai multe porţiuni a rămas impracticabil cu autoturismele. Din 2018, din cauza pericolului pe care îl reprezintă drumul prin munţi, acesta a rămas închis circulaţiei maşinilor şi în 2018, pe o porţiune de circa 40 de kilometri, între Câmpuşel (Hunedoara) şi Cerna Sat (Gorj).
Starea drumurilor se poate modifica de la o zi la alta în funcţie de condiţiile meteo, informează reprezentanţii administraţiei Parcului Naţional Retezat.
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor
Se încarcă comentariile...
