Cea mai sălbatică zonă a fostei căi ferate înguste a devenit traseu educativ: locul oferă un habitat bogat şi extrem de rar
0Cea mai frumoasă zonă traversată în trecut de calea ferată îngustă Hunedoara - Ţinutul Pădurenilor a devenit traseu educativ pentru iubitorii de natură. Aici pot fi văzute specii rare de plante şi arbori.
Zona cea mai sălbatică traversată de fosta cale ferată îngustă Hunedoara – Govâjdia a devenit traseu educativ.
Sectorul de un kilometru, aflat în apropiere de Furnalul de la Govâjdia străbate un habitat natural în pericol de dispariţie. El oferă călătorilor ocazia de a observa peste un sfert din totalul speciilor de arbori indigeni, două specii de plante erbacee endemice şi o specie foarte rară, inclusă în Lista roşie a plantelor superioare din România, a informat Direcţia Silvică Hunedoara.
„Traseul, aflat la 15 kilometri de Hunedoara, se suprapune parţial peste linia de cale ferată îngustă, acum dezafectată, a mocăniţei şi este destinat tuturor iubitorilor de natură. Întreaga zonă este foarte pitorească şi oferă multe obiective turistice interesante, începând cu renumitul Castel al Corvinilor şi continuând cu lacul Cinciş, Furnalul de la Govajdia, biserica de la Ghelari”, a informat Direcţia Silvică Hunedoara.
Pădurile adiacente traseului sunt proprietate publică de stat, administrate de Direcţia Silvică Hunedoara, şi fac parte din categoria pădurilor cu funcţii speciale de protecţie a terenurilor şi solurilor. Ele sunt supuse unui regim de conservare deosebită, singurele lucrări permise fiind tăierile de igienă, tăieri ale arborilor uscaţi în urmă proceselor naturale de eliminare. Traseul porneşte din DJ 687F până la tunelul de 747 m al căii ferate cu ecartament îngust. Accesul se face pe ruta Hunedoara – Teliucu Inferior (DJ 687E) – Teliucu Superior (DJ 687F) – Frontul 2 (DJ 687F) – cătunul Căţănaş (DJ 687F). Traseul începe de la altitudinea de 376 m cu o scurtă ascensiune pe o distanţă de 300 m (diferenţa de nivel de 31 m). Restul traseului continuă aproape fără pantă.
Habitat rar
Tipul de habitat propus pentru vizitare este cunoscut sub denumirea de tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus). Are o valoare conservativă mare, fiind un habitat rar.
Potrivit Direcţiei Silvice Hunedoara, diversitatea floristică a zonei, stabilită în urma inventarierilor de specii, poate fi descrisă astfel: 15 specii de arbori indigeni: jugastrul (Acer campestre L.); paltinul de munte (Acer pseudoplatanus L.); paltinul de câmp (Acer platanoides L.); arţarul tătărăsc (Acer tataricum L.); carpenul (Carpinus betulus L.); mojdreanul (Fraxinus ornus L.); mărul pădureţ (Malus sylvestris Mill.); plopul tremurător (Populus tremula L.); cireşul pădureţ (Prunus avium L.); părul pădureţ (Pyrus pyraster (L.) Burgsd.); cerul (Quercus cerris L.); gorunul (Quercus petraea (Matt.) Liebl.); sorbul (Sorbus torminalis (L.) Cr.); teiul argintiu (Tilia tomentosa Moench.) şi ulmul de munte (Ulmus glabra Huds.); 4 specii de arbori exotici, din care 3 specii de arbori naturalizati, deveniţi subspontani: salcâmul (Robinia pseudacacia L.), dudul (Morus albă L.) şi nucul (Juglans regia L.) şi o specie de conifere introdusă în habitat în urma plantaţiilor: pinul negru (Pinus nigra J.F.Arnold); 3 specii de liane: curpenul de pădure (Clematis vitalba L.); viţă sălbatică (Vitis sylvestris Gmel.) şi iederă (Hedera helix L.); 17 specii de arbuşti indigeni; peste 60 de specii ierboase, unele rare.
Fauna caracteristică zonei este reprezentată prin căprior, mistreţ, lup, vulpe, bursuc, iepure şi viperă.
Până în urmă cu un deceniu, zona era străbătută de mocăniţa care făcea legătura dintre Hunedoara şi Ţinutul Pădurenilor. Linia de cale ferată îngustă de la Hunedoara la Govâjdia a fost construită la sfârşitul secolului XIX, fiind una dintre cele mai vechi din Transilvania.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
