Avram Iancu a fost omagiat de români. Serbările naţionale de la Ţebea, restrânse din cauza pandemiei VIDEO
0
Duminică, circa 1.000 de oameni au participat la Serbările Naţionale de la Ţebea, dedicate lui Avram Iancu. S-au împlinit 149 de ani de la moartea sa.
Duminică a fost sărbătoare în Ţebea, locul unde este înmormântat Avram Iancu (1824 – 1872), unul dintre personajele istorice cele mai faimoase din Transilvania secolului al XIX-lea, de la moartea căruia, în 10 septembrie s-au împlinit 149 de ani.
GALERIE FOTO DE LA ŢEBEA
La „Serbările Naţionale – Ţebea 2021” au venit însă mai puţin de 1.000 de oameni, unul dintre principalele motive fiind restricţiile impuse de autorităţi în organizarea acestora.
La fel ca în ediţia din 2020, târgul şi spectacolul folcloric de la Ţebea, care strângeau mii de oameni, nu au mai fost organizate, în contextul pandemiei de Covid 19.
Cei care au participat la evenimentul comemorativ au putut asista la slujba religioasă, la ceremonia militară şi la momentul solemn al depunerii coroanelor de flori la mormântul lui Avram Iancu. Îmbrăcaţi în straie tradiţionale româneşti, fluturând drapelul naţional, mulţi dintre oameni şi-au manifestat entuziasmul faţă de cel considerat eroul românilor din timpul Revoluţiei din 1848 – 1849.
Avram Iancu este comemorat în fiecare fiecare toamnă, în duminica cea mai apropiată de data morţii sale, la cimitirul din Ţebea – loc unde se află mormântul său şi Gorunul lui Horea.
Avram Iancu.
Avram Iancu a fost înfăţişat drept unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849, din Transilvania. Atunci, împreună cu miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina, a fost implicat în mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată la acea vreme în conflict cu armata ungară susţinută de secui.
Mormântul lui Avram Iancu. ADEVĂRUL. Daniel Guţă
„Crăişorul munţilor” şi moţii săi i-au sprijinit pe habsburgi în disputele cu armata ungară, după ce ungurii au refuzat drepturile politice pentru români, în timp ce Casa imperială austriacă i-a recunoscut ca naţiune politică. Cele mai sângeroase conflicte s-au dat în mai 1849 la Abrud şi în împrejurimile oraşului din Munţii Apuseni.
Video pe larg de la eveniment. ADEVĂRUL
La doar câţiva ani după încheierea Revoluţiei din 1848 – 1849, destinul său a luat o turnură tragică. Istoricii susţin că în ultimii ani din viaţă Iancu, bolnav, prefera să rătăcească prin satele muntenilor din Apuseni, nedespărţit de fluierul cu care doinea. La începutul anului 1872, starea de sănătate a lui s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criş, judeţul Hunedoara, din cauza unei hemoragii şi a tusei chinuitoare. Acolo şi-a petrecut ultimele săptămâni din viaţă. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la vârsta de 48 de ani, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria Nicolae Iorga. Cauza decesului lui Iancu a fost o hemoragie. Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele celui decedat „Avram Iancu, eroul românilor”, vârsta de 48 de ani şi faptul că moartea a fost „firească”. Avram Iancu a fost înmormântat la Ţebea, în cimitirul ortodox în care se află şi Gorunul lui Horea.
Avram Iancu / Fotografie de la înmormântarea sa. 1872.
Mai puteţi citi şi:
Se încarcă comentariile...
