„Autostrada interzisă“ care întinde la maximum nervii românilor. Cum îi afectează restricţiile pe şoferi şi localnici
0
Cei 21 de kilometri ai „autostrăzii - muzeu” din vestul ţării, a căror deschidere a fost amânată aproape jumătate de an, s-au transformat în „autostrada - interzisă“, care continuă să producă nemulţumiri localnicilor şi şoferilor de camioane.
Cei 21 de kilometri de autostradă din vestul ţării deschişi traficului rutier în 23 decembrie 2019 continuă să producă numeroase nemulţumiri şoferilor şi localnicilor, din cauza restricţiilor impuse de Compania Naţonală de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Lotul 3 al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva a fost inaugurat în urmă cu două săptămâni, după şase ani de la semnarea contractului între statul român şi constructorii spanioli.
A fost aşteptat cu nerăbdare de către români, însă problemele din jurul lui sunt departe de a fi rezolvate. Cea mai importantă dintre ele vizează accesul pe autostradă al autotrenurilor, circulaţia autovehiculelor cu masa peste 7,5 tone fiind interzisă. În timp ce mulţi dintre şoferii camioanelor s-au declarat discriminaţi de o astfel de decizie, localnicii comunelor traversate de autostradă între localităţile Ilia şi Holdea se plâng că nu au scăpat de disconfortul creat de maşinile grele care circulă pe DN 7 Deva - Arad şi DN 68 A Ilia – Lugoj.
Curse de camioane prin sate
„Felul în care s-a decis deschiderea autostrăzii este o bătaie de joc faţă de localnici. Prin satele de pe DN 7 trec acum camioanele şi autocarele cu aproape 100 de kilometri pe oră, nestingherite de maşinile care mergeau încet. Ne temem că se vor întâmpla accidente grave. Oamenii nu pot traversa drumul naţional, nefiind nici treceri de pietoni suficiente în localtăţi, iar şoseaua arată ca un drum de curse. O altă problemă pe care mulţi sătenii vor să o reclame este faptul că panourile fono-absorbante ale autostrăzii, din zona localităţii Câmpuri Surduc lipsesc. Sunt locuri unde s-au pus câteva paravane, dar este insuficient. Nu avem linişte din cauza zgomotelor asurzitoare ale maşinilor care circulă cu până la 200 de kilometri pe oră pe autostrada unde sunt restricţii de viteză la 80 kilometri pe oră. Traseul e trece practic prin grădinile noastre, iar zgomotele sacadate ne dau impresia că parcă tot timpul se izbeşte cineva de casa noastră”, se plânge Ştefan, un tânăr din localitatea Câmpuri Surduc, comuna Gurasada, traversată de DN 7.
De cealaltă parte a Autostrăzii A1 şi a râului Mureş, locuitorii comunelor Dobra şi Lăpugiu se confruntă cu probleme similare cauzate de camioanele de pe DN 68 A, la care se adaugă starea proastă a drumului naţional şi faptul că nodul rutier construit la Grind (Dobra) a rămas închis. „Acest punct de ieşire de pe autostradă la Grind a rămas închis, deşi era foarte util localncilor. Dacă am fi beneficiat de el, nu ar mai fi trebuit să mergem pe drumul naţional, printre camioane şi gropi. Nouă nu ne-a uşurat viaţa deschiderea autostrăzii, aşa cum speram. Tot pe DN 68 A trebuie să circulăm”, spune Crstian, un localnic din Tisa (comuna Dobra), care face naveta la locul de muncă din Deva.
Punctul de întoarcere inutil
Deşi a fost una dintre lucrările complexe de pe Autostrada A1, punctul de întoarcere de la Grind, aflat la circa 10 kilometri de capătul autostrăzii, de la Holdea, a rămas inutilizabil după finalizarea sa, pe motiv că deschiderea sa ar crea ambuteiaje. „În proiect, intersecţia de la Grind (Dobra) este definită ca „punct de întoarcere” nu ca nod rutier şi are rolul de a fi utilizată în caz de avarie/accident/închiderea viitoarelor tuneluri de pe sectorul Lugoj -Deva 2. Punctul de întoarcere nu este deschis circulaţiei din cauza apropierii de trecerea la nivel cu calea ferată de pe DN 68A. Închiderea barierei CF pentru 10 - 15 minute ar risca blocarea A1. Asemenea intersecţii, nu noduri, mai sunt la Pianu şi la Orţişoara”, a informat Alina Sabou, purtătoarea de cuvânt a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara.
Monitorizarea poate dura câteva luni
În ce priveşte restricţiile de tonaj, care duc la interzicerea camioanelor pe cei 21 de kilometri de autostradă, acestea vor rămâne în vigoare pentru cel puţin câteva luni. „Lotul se află în monitorizare. Perioada de monitorizare depinde de comportamentul lotului sub trafic. Monitorizarea este realizată de către o echipă formată din topograf, inginer responsabil calitate, inginer poduri şi ingineri de la Serviciul Autostrăzi - DRDP Timişoara”, a precizat reprezentanta DRDP Timişoara.
Lotul 3, de 21 de kilometri, se întinde între Ilia şi Holdea şi a fost deschis traficului în 23 decembrie 2019. A fost construit de Asocierea de firme Teloxim Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones SA şi Arcadis Eurometudes SA, care a obţinut în toamna anului 2013 contractul pentru derularea investiţiei, estimată iniţial la 580 de milioane de lei, fără TVA. Lucrările trebuiau finalizate în vara anului 2016.
În prezent, pe tronsonul de autostradă din vestul ţării, maşinile cu masa mai mare de 7,5 tone au accesul interzis, iar şoferii pot circula viteza maximă de până la 80 km/h şi cu viteza maximă de 50 de km/h, când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, mâzgă sau pe durata ploilor torenţiale. De asemenea, viteza maximă admisă este de 60 de km/h în zona podului peste râul Mureş, în zona podurilor de pe autostradă, la nodul Ilia şi în zona podului de pe autostradă de la nodul Dobra, a informat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
