Video Un mare baraj din România îi revoltă pe localnici. „S-au cheltuit bani degeaba. Acum este inutil” VIDEO
0Lucrările la Acumularea Mihăileni din Hunedoara, în care statul român a investit aproape 150 de milioane de lei, sunt blocate de un an. Autoritățile au fost chemate în judecată de localnici, iar o organizație de mediu a oprit, în instanță, continuarea investiției.
Lucrările la Acumularea Mihăileni de pe râul Crișul Alb, din județul Hunedoara, au demarat în 1987, iar după aproape 36 de ani de la începerea construcției, în martie 2022, a avut loc recepția parțială a investiției pentru care statul român a cheltuit de-a lungul timpului aproape 150 de milioane de lei.
Până în luna martie 2022, potrivit Administrației Naționale a Apelor Române, au fost finalizate barajul, descărcătorul de ape mari, plotul de apă industrială şi microhidrocentrala, au fost montate echipamentele hidromecanice, a fost realizate parțial drumul de exploatare de pe malul stâng și un sector nou de șosea, folosit ca deviere a Drumului Naţional 74 de pe malul drept al Crișului Alb.
Lucrări blocate în instanță de organizația Declic
Din primăvara anului trecut, lucrările la Acumularea Mihăileni (video) și la drumurile de pe malul apei au fost suspendate.
Au mai rămas nefinalizate devierea Drumului Naţional DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 kilometri, devierea a cinci kilometri din drumul de exploatare pe malul stâng, un pod peste râul Crişul Alb la coada lacului, mutarea a 5,5 kilometri de linii de înaltă tensiune, amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare și amenajarea cuvetei lacului de acumulare.
Investiția începută în ultimii ani ai regimului Ceaușescu a stârnit o mulțime de nemulțumiri.
Organizația Declic a deschis mai multe procese împotriva Apelor Române și autorităților județului Hunedoara și a obținut, la Tribunalul Cluj, atât suspendarea continuării lucrărilor la Acumularea Mihăileni, cât şi suspendarea efectelor hotărârii de Guvern prin care, în luna mai 2022, a fost aprobată exproprierea unor suprafeţe de teren a localnicilor pentru a se putea derula amenajare alacului de acumulare.
Unul dintre motivele invocate de reprezentanții ONG-ului a fost faptul că autorizația de construcție necesară derulării proiectului datează din 1987, nefiind valabilă pentru lucrările efectuate în ultimii ani.
Risc de inundații pe râul Crișul Alb
Autoritățile statului român s-au arătat, la rândul lor, îngrijorate de soarta investiției. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara informa că oprirea lucrărilor la Acumularea Mihăileni din Hunedoara prezintă riscuri majore de siguranță pentru localnicii din zona Bradului.
„În cazul în care investiția nu este finalizată într-un timp relativ scurt, există următoarele riscuri: inundarea a 16 imobile aflate în cuveta lacului și nestrămutate, deoarece evacuatorul a fost betonat până la creasta deversorului, risc major de inundație pe întregul sectorul întins al Crișului Alb între Mihăileni și Vața de Jos, zona critică fiind localitățile Criscior, Brad și Vața de Jos, izolarea completă a 20 de imobile situate în zona drumului de exploatare pe malul stâng și cota apei în lac”, se arată în documentul CJSU Hunedoara.
Localnicii din satul Mihăileni, unde a fost plănuită amenajarea hidrotehnică, sunt nemulțumiți de modul în care s-au făcut exproprierile terenurilor din susul barajului.
„Pe vremea lui Ceaușescu nu aveai ce comenta, la deciziile pe care le lua regimul. Intrau abuziv și construiau pe terenurile noastre. Am fost expropriați, unii au primit case în Brad, dar dar pe proces verbal. Unii nici acum nu au acte pe ele. Nu am fost mulțumiți de modul în care s-au făcut măsurătorile terenurilor noastre. Am făcut sesizări, iar prin 2008 a venit o comisie de la Prefectură și a stabilit că aveam încă un hectar și câteva arii. Dar nici până astăzi nu se știe ce s-a întâmplat cu acest teren”, spune Nicolae Ștefan, fost miner la Gura Barza.
Barajul şi lacul de acumulare de pe Râul Crișul Alb, aflate la 15 kilometri de municipiul Brad, au intrat în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial, din anii regimului Ceauşescu.
„Barajul de la Mihăileni are un triplu rol: apărarea împotriva inundaţiilor a locuitorilor şi a obiectivelor socio-economice situate în aval, alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din acestă zonă, inclusiv municipiul Brad, precum şi producerea de energie electrică”, arăta Administraţia Apele Române.
Oamenii, nemulțumiți de modul cum au decurs exproprierile
Localnicii cred însă că și-a pierdut utilitatea pentru care a fost proiectat, odată cu închiderea minelor din zonă.
„Au vrut să facă acest lac pentru a deservi exploatarea minieră Barza. În ultimii ani de funcționare, cei de la mină se plângeau că nu au suficientă apă la dispoziție, pentru a putea crește producția minelor de aur. În realitate, zăcământul era din ce în ce mai sărac. S-au cheltuit bani degeaba, acum este inutil”, povestește fostul miner.
Alți localnici s-au judecat cu statul român, reclamând că le-a fost încălcat dreptul de proprietate.
„Aici, unde trebuia să fie lacul, sunt și terenuri expropriate abuziv, de pe vremea lui Ceaușescu, atunci când nu prea ai avut ce să comentezi, dar și neexpropriate sunt destule locuri. Nu s-a făcut intabularea pe ele, decât într-un târziu”, spune Rodica, o localnică din Mihăileni.
Femeia susține că atât ea dar și alți săteni au dat în judecată statul român și au câștigat procese, după ce constructorii au intrat pe terenurile lor, încă neexpropriate legal.
„La mine și la alți câțiva localnici, apa lacului va ajunge până aproape de locuință. Ni s-a spus că nu ne afectează, dar eu nu vreau să cobor din casă direct în apă”, mai spune Rodica.
Localnicii susțin însă că nu s-au opus construcției lacului de acumulare, însă ar fi vrut procedurile exproprierilor să fie clare și să îi avantajeze. „Am vrut să fim tratați normal, nu să ni se ia terenurile pe povești”, spune Nicolae.
Până când apa le va inunda terenurile, unii săteni sunt deciși să muncească pământurile de pe teritoriul lacului de acumulare plănuit.
Barajul Mihăileni din Hunedoara, fără lacul de 110 hectare
Barajul Mihăileni din Hunedoara a fost proiectat cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, iar lacul său de acumulare va avea un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.
Amenajarea hidrografică de pe râul Crişul Alb a fost proiecată să producă 1,2 GW. În primii trei ani de la începerea lucrărilor, peste 60 la sută din lucrări au fost realizate, inclusiv cea mai mare parte din devierea DN 74, de 4,5 kilometri. După 1990, acestea au stagnat în perioade lungi sau au avansat într-un ritm lent. Timp de mai mulți ani, Acumularea Mihăileni a rămas în conservare, iar singurele lucrări care au avut loc aici au fost de întreţinere a şantierului.
Statul român a alocat până în prezent peste 148,51 milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei, informau reprezentanții Apelor Române.
Se încarcă comentariile...
