FOTO VIDEO Profeţiile părintelui Arsenie Boca şi mesajele picturilor sale de la Biserica din Drăgănescu: ”Cu ştiinţă aţi dezlănţuit cataclismul”
0
Drăgănescu. Un sat obişnuit „de câmpie”, în care credinţa şi istoria se împletesc la câţiva paşi de Dunăre, este noua destinaţie din Campania ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”. Situat în nordul judeţului Giurgiu şi la mai puţin de 20 de kilometri de Bucureşti, acesta luminează asemenea unui far graţie bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”, cunoscută drept biserica lui Arsenie Boca, „ultimul sfânt al românilor”.
Satul Drăgănescu a fost întemeiat în jurul anului 1800 de boierul Fotache Ştirbei Drăgănescu (fiul marelui vornic Badea Ştirbei) care avea aici o moşie. Actuala biserică a fost ctitorită în anul 1870 de Petre Dănescu şi Ioan Dumitrescu, boieri locali, după ce vechea biserică din lemn a fost luată de apele învolburate ale râului Argeş.
Astăzi aparţine de oraşul giurgiuvean Mihăileşti, şi numără câteva sute de locuitori.
În urmă cu trei decenii, sute de persoane călcau satul numai săptămânal, atrase ca un magnet de părintele Arsenie Boca şi de pictura realizată de acesta în interiorul bisericii.
Chinuit de sistem, iubit de popor
Paradoxal, marea majoritate a credincioşilor veneau din Făgăraş, Braşov sau Sibiu. Veneau cu maşinile, cu trenul sau pe jos, doar pentru a sta de vorbă cu părintele şi a-i cere sfaturi. Arsenie Boca era foarte cunoscut în Ardealul natal, fiind considerat un sfânt.
Duhovnicul a suferit mult din cauza Securităţii. Interogat, bătut şi închis de mai multe ori în puşcăriile comuniste, trimis la Canal şi supravegheat cu încăpăţânarea tipică sistemului.
În 1959 i s-a interzis să mai slujească la altar, nefiind admis decât ca pictor bisericesc. La Drăgănescu ajunge în anul 1968, după ce este pensionat, unde lucrează timp de 15 ani la pictarea interiorului bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”.
Locuitorii din Drăgănescu n-au ştiut mult timp cine este cel care se ocupă de pictarea bisericii, iar unii dintre ei nu ştiu nici măcar acum.
Îmbrăcat într-un halat alb care devenea după orele de muncă plin de culori, Arsenie Boca a lăsat moştenire una dintre cele mai frumoase picturi interioare ale ortodoxiei, considerată „Capela Sixtină” a României.
„Minunile” din interiorul bisericii
Prin pictură, părintele Arsenie Boca a continuat să slujească în timpul vieţii, iar credincioşii continuă să simtă că o face şi acum, după aproape un sfert de veac de la moarte.
Compoziţie unitară, pictura bisericii de la Drăgănescu surprinde cele mai importante evenimente din Noul Testament. Toate frescele sunt completate cu mesaje sugestive care îndeamnă omul la pocăinţă însă îi arată şi slăbiciunile sau păcatele.
Scenele lucrate în tempera frapează de asemenea prin actualitatea lor, Arsenie Boca fiind cunoscut încă din timpul vieţii ca având darul prezicerilor.
Pe unul din pereţii bisericii este pictat arhanghelul Mihail, iar sub el „omul modern”. Aşezat comod pe un şezlong, picior peste picior, cu ochelari de soare şi înconjurat de elemente de neimaginat pentru publicul larg în anii ’70 (telefon, televizor, navetă spaţială sau uriaşe antene pentru sateliţi), omul modern ignoră divinitatea.
Scena îşi are rădăcinile în cunoscuta „Pildă a celor trei chemaţi”, uşor modificată în pictură de părintele Arsenie Boca.
Arhanghelul Mihail îl cheamă la „cină”, însă omul modern are alte preocupări. S-a însurat. A pus stăpânire pe lumea toată, şi-a cumpărat „milioane de cai putere” şi caută locuinţă pe altă planetă aşa că nu poate da curs invitaţiei divine.
Ignorarea credinţei aduce cu sine cataclisme, mesajul putând fi găsit pe aceeaşi frescă. „Ţi-ai pierdut sufletul. Cu ştiinţă aţi dezlănţuit cataclismul stihiilor asupra voastră”.
Preziceri sau coincidenţe?
O altă frescă remarcabilă este cea care înfăţişează Învierea. În spatele acesteia se observă zgârie-nori în flăcări, semn că Apocalipsa vine în momentul în care oamenii şi-au pierdut credinţa.
Şi pe marginea acestei picturi s-a discutat mult în ultima perioadă, chiar dacă părintele nu a lăsat nimic scris despre profeţii. Mulţi susţin că în partea de jos a scenei Învierii se află două forme care seamănă cu două turnuri, posibil turnurile-gemene din New York, distruse în urma unui atentat.
De asemenea, la o privire de ansamblu, se pot observa de asemenea două forme care pot simboliza cifra 11, de aici legătura cu trei mari dezastre din istoria actuală a omenirii: Atentatul de la Madrid (11 martie 2004), Atentatul de la New York (11 septembrie 2004), sau Tsunamiul din Japonia (11 martie 2011).
Mai mult, se crede că Arsenie Boca ştia data la care va muri (28 noiembrie). O legătură în acest sens a fost făcută pe baza unei alte picturi a părintelui din biserica de la Drăgănescu şi anume cea care-l înfăţişează pe Sfântul Ştefan cel Nou, prăznuit la 28 noiembrie. Acesta este singurul sfânt căruia Arsenie Boca i-a dedicat în pictură şi scene din timpul vieţii.
Părintele care slujeşte acum la biserica din Drăgănescu este Răzvan Lucian Petcu. Acesta susţine că oamenii care vin să viziteze lăcaşul nu se mai dau plecaţi în momentul în care observă picturile lui Arsenie Boca.
Preotul din Drăgănescu vrea să facă mult mai cunoscută această zonă, intenţionând să construiască un centru pastoral misionar pe un teren al bisericii.
Răzvan Lucian Petcu crede că aşa a fost scris ca părintele Arsenie Boca să nu fie cunoscut în timpul vieţii celor din Drăgănescu şi împrejurimi, putând să picteze timp de 15 ani fără să mai atragă atenţia Securităţii care îl hăituia. „Satul Drăgănescu este ca un strat de pământ care acoperă o comoară”.
Reşedinţa lui Burebista
Tot pământul ascunde şi alte comori însă şi mai mult mister. În apropiere de Drăgănescu, arheologii au descoperit urmele suprapuse ale mai multor aşezăridatând din epocile bronzului (culturile Glina şi Tei) şi fierului (Cultura Basarabi). Din perioada geto-dacică a fost identificată, ipotetic, aşezarea Argedava, de care se leagă numele lui Burebista, regele geto-dacilor. Aici au fost descoperite mai multe locuinţe, gropi de provizii şi un „palat” din lemn şi vălătuci despre care istoricii cred că ar fi putut reprezenta reşedinţa lui Burebista.
Alături de biserica de la Drăgănescu, în zonă mai pot fi admirate biserica „Sfânta Treime” din satul Popeşti, construită la finele secolului XVII de vistierul Cristea Popescu, biserica „Sfinţii Voievozi” şi conacul Călinescu (ambele în Mihăileşti) precum şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” (secolul XVII).
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
