Povestea cramei româneşti unde se găsesc unele dintre cele mai bune vinuri din Europa. Tehnologia inovatoare de procesare a strugurilor
0
Familia Bratu continuă la Tuluceşti, una din cele mai cunoscute zone viticole din judeţul Galaţi, o tradiţie de peste 50 de ani. Deşi au ieşit pe piaţă de foarte puţin timp, unul din vinurile cramei Bratu a fost premiat internaţional, iar celelalte sortimente se disting prin calitatea de top la preţuri rezonabile.
Numele familiei Bratu este legat de dezvoltarea podgoriilor din comuna Tuluceşti, judeţul Galaţi, una din cele mai cunoscute din ţară. Ioniţă Bratu este cel care a început această frumoasă tradiţie acum mai bine de 50 de ani şi a obţinut primul premiu al podgoriei care are acum o suprafaţă de aproape 45 de hectare de viţă de vie. La acea vreme, Ioniţă Bratu era brigadier şi se ocupa de toată suprafaţa viticolă din zona Tuluceştiului.
GALERIE FOTO CU CRAMA DE LA TULUCEŞTI, GALAŢI
Ulterior, afacerea a fost preluată de cei trei fii ai săi, care s-au concentrat iniţial pe cultivarea de cereale (porumb, grâu, floarea-soarelui), iar cultura de viţă de vie a trecut cumva în plan secund. Au mers pe achiziţia de terenuri agricole, dar şi pe arendarea lor, dar în 2013, viţa de vie a revenit în prim plan.
Printr-un program de reconversie iniţiat de APIA, familia Bratu a dorit să readucă tradiţia viticolă acolo unde îi era locul, în memoria lui Ioniţă Bratu şi a soţiei sale, care între timp au trecut în nefiinţă.
Au cultivat 45 de hectare cu viţă de vie, doar soiuri nobile, în cadrul unui proiect de un milion de euro, din care 50% erau fonduri europene.
Totul a pornit ca o joacă
Chiar dacă investiţia nu a fost de neglijat, familia Bratu a produs iniţial doar o cantitate mică de vin, destinată exclusiv consumului propriu, iar cea mai mare parte a strugurilor era vândută vrac. A fost ca o joacă, dar ca să devină o afacere serioasă a fost nevoie de o nouă investiţie substanţială. S-a întâmplat în 2019, când a apărut şi nevoie creării unei crame.
”Nu era profitabil să vinzi doar struguri, pentru că au un preţ foarte mic. Abia erau acoperire cheltuielile anuale”, a explicat pentru „Adevărul“ Sterian Bratu (34 de ani), cel care se ocupă de partea de tehnologie de procesare a strugurilor, face determinările fizico-chimice şi supraveghează inclusiv îmbutelierea vinului în sticle.
Familia Bratu a accesat atunci un alt proiect cu 50% fonduri europene, tot prin APIA, ce însumează 1,8 milioane de euro, iar în 2020 au închis practic circuitul, producând struguri, pe care îi procesează printr-un proces complex şi extrem de tehnologizat, pentru a obţine unele dintre cele mai bune vinuri superioare din România.
Sistem de irigaţii îngropat
2020 nu a fost un an bun de lansare pe piaţa vinurilor din România pentru că restricţiile impuse de pandemie s-au suprapus cu o secetă extrem de agresivă. Din acest motiv, şi-au investit toate resursele financiare într-un sistem subteran de irigaţii şi fertilizare.
”Sistemul de irigare este îngropat la 45 de centimetri în sol pentru că seceta de anii trecuţi a fost atât de puternică, încât mare parte din apă s-ar fi evaporat. În acest fel, apa este direcţionată doar către rădăcina viţei de vie”, spune Sterian Bratu.
Acesta face şi un apel la autorităţi să pună la punct infrastructura de irigaţii, pentru că echipamentele de irigaţii performante vor rămâne doar de decor în următorii ani dacă apa nu mai ajunge la ele.
Recoltare manuală a strugurilor
Recoltarea strugurilor se face manual pe cele 45 de hectare cultivate cu viţă de vie la ferma Bratu, astfel că boabele ajung neatinse la cramă, ceea ce înseamnă o materie primă de calitate. Procesarea primară a strugurilor are loc în exteriorul cramei, în ceea ce în limbaj de specialitate se numeşte buncărul de recepţie. Acolo are loc desciorchinarea strugurilor, zdrobirea boabelor şi evacuarea resturilor vegetale. Urmează apoi două fluxuri tehnologice foarte importante.
Linia de desciorchinare a strugurilor, zdrobire a boabelor şi evacuare a resturilor vegetale FOTO Valentin Trufaşu
Mustul ajunge în cramă, iar pe o linie se fabrică vinul alb clasic sau roze, în timp ce pe cea de-a doua se produc vinurile roşii sau cele albe aromate.
”Pentru a obţine vinul roşu sau alb aromat, trebuie să intri cu masa de pieliţe, să aibă loc o maceraţie peliculară a pieliţelor de struguri, de unde extragi compuşi de culoare şi compuşi de aromă. Pentru vinurile albe, facem o deburbare (n.r. limpezire a mustului de struguri şi de separare a acestuia de resturile solide), inoculăm mustul cu drojdii selecţionate şi controlăm tot procesul fermentativ pentru a obţine un produs de înaltă calitate”, explică Sterian Bratu procesul de fabricaţie.
Merlot, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Riesling Italian şi Chardonnay
Crama are dotări de top inclusiv în materie de ambalare şi depozitare. S-a ajuns astfel ca, în momentul de faţă, toate vinurile produse de crama Bratu, care sunt vinuri cu indicaţie geografică ”Dealurile Moldovei”, să fie vinuri de calitate superioară.
Crama Bratu este în prezent cea mai modernă cramă din judeţul Galaţi, iar un sortiment de vin - Pinot Gris Grand-Père Premium - a fost premiat în 2021 la Campionatul Internaţional de Rosé de la Cracovia (Polonia), unde a obţinut medalia de argint pentru calitate. Vinul amintit a stat în butoaie de stejar de 225 de litri, echivalentul unui baric (300 de sticle de vin).
Rancurile imense de depozitare a mustului FOTO Valentin Trufaşu
Astfel că vinurile produse de crama Bratu au ajuns printre cele mai apreciate vinuri din Europa. Vorbim de soiurile Merlot, Fetească Neagră, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Pinot Gris şi Chardonnay.
Povestea logoului cramei
Acum doi ani, fratele lui Sterian Bratu a cumpărat un teren agricol, iar vânzătorul i-a mărturisit cu acel prilej că este un fost ucenic al bunicului său, care i-a dăruit la un moment dat o carte. Ioniţă Bratu a scris în carte la acea vreme, în 1967, şi faptul că obţinuse locul al doilea la un concurs judeţean intitulat ”Cine ştie viticultură câştigă”.
O parte din sortimentele de vin ale cramei Bratu FOTO Valentin Trufaşu
Când urmaşii săi au gândit logul cramei, au menţionat pe el şi acest an, ca o recunoaştere a performanţelor familiei în viticultură. Este doar începutul unei tradiţii, pe care familia Bratu vrea să o ducă acum la un alt nivel prin recunoaşterea internaţională a vinurilor sale, iar International Wine Contest Bucureşti este următoarea competiţie la care vor participa.
Următorul pas: vinurile spumante
Pentru că vinurile au prins atât de bine în România într-o perioadă scurtă de timp, crama Bratu va începe să producă în perioada următoare şi vinuri spumante. A câştigat un alt proiect cu fonduri europene prin APIA, a cărui valoare depăşeşte 200.000 de euro, ce vor fi investiţi în rezervoare de păstrare a mustului şi vinului, o linie de îmbuteliere şi de etichetare.
”Crama este un proiect de suflet, o revenire la origini, iar acest proiect este o încununare a ceea ce facem noi aici”, spune Sterian Bratu.
Crama a devenit rapid şi un obiectiv turistic. Români din toată ţara vin să viziteze pădurea Gârboavele şi Grădina Zoologică, dar vor neaparat să afle şi procesul tehnologic în urma căruia se obţine un vin de calitate superioară.
Lecţia consumului de vin
Chiar dacă vorbim de vinuri superioare, preţurile sunt pentru toate buzunarele. Sterian Bratu ne mărturiseşte că familia sa nu doar scoate pe piaţă o serie de sortimente de vin, ci îi şi învaţă pe consumatori să testeze pentru a descoperi ce sortiment li se potriveşte cel mai bine.
”Vinificăm monovarietal. Investim foarte mult în calitatea produsului, iar când comsumatorul se pliază pe acel produs, se obişnuieşte cu el şi nu va mai reveni la o calitate inferioară decât în puţine cazuri”, ţine să precizeze Sterian Bratu.
De pildă, un vin superior ambalat la cinci litri costă 40-45 de lei, în funcţie de sortiment. Vorbim de o pungă specială pentru vin, acoperită de o cutie de carton, care la un capăt are o canea. În interiorul ambalajului nu pătrunde aer, chiar şi după ce s-a consumat o bună parte din vin, ceea ce împiedică fenomenul de oxidare.
Vinul este ambalat pentru expedierea către consumatori FOTO Valentin Trufaşu
Vinurile premium sunt vârful de gamă al cramei, fiind vorba de un vin alb - Chardonnay, Pinot Gris Grand-Père Premium, care a obţinut medalia de argint, Merlot şi Fetească Neagră, ultimele două sortimente fiind depozitate timp de un an în butoaie de stejar, preţul la fiecare din ele fiind de peste 35 de lei pe sticlă. Întreaga producţie de vin este vândută în ţară prin două magazine în Galaţi, unul la Brăila şi unul în Bucureşti, dar şi prin redistribuitorii de vinuri, magazine şi restaurante.
”Vreau ca cei care ne consumă vinurile să rămână cu impresia unui produs local de calitate. Vrem ca aceste vinuri să fie o mândrie a zonei noastre şi să transmită: <<Iată că se poate şi la noi>>”, este mesajul prin care Sterian vrea ca vinurile cramei Bratu să ajungă la români.
Se încarcă comentariile...
