Învăţătoarea din Cluj care a conceput un abecedar revoluţionar. Copiii învaţă să citească şi apoi să scrie
0
Mariana Rusu, învăţătoare la un liceu de elită din Cluj-Napoca, în prezent pensionară, a creat un manual prin care a revoluţionat sistemul de predare în învăţământul preşcolar şi a schimbat în acelaşi timp şi mentalitatea profesorilor din învăţământul primar.
Mariana Rusu, învăţătoare la Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai” din Cluj-Napoca, a fost desemnată profesor Merito în 2017 (Magister), după ieşirea la pensie. Contribuţia dascălului la dezvoltarea învăţământului românesc este uriaşă.
Dincolo de cariera de peste 40 de ani la catedră, profesoara pentru învăţământ primar s-a făcut remarcată în 2003 prin crearea unui abecedar revoluţionar, care propunea pentru prima oară învăţarea cititului înaintea scrisului. Abecedarul amintit a fost, din 2004 până în 2012, unul dintre cele patru manuale alternative din România.
Mariana Rusu a predat 15 ani la şcoala primară din cadrul Liceului Teoretic „Gheorghe Şincai” din Cluj şi are o vechime de 41 ani în învăţământ. A absolvit Liceul Pedagogic din Cluj şi, timp de trei ani, pentru că nu era la acea vreme un post de învăţător în oraş, a lucrat ca pedagog la singurul liceu de informatică din Transilvania, unde învăţa fetele din internat cum să se poarte sau să facă curat.
Fiindcă nu concepea să nu predea, şi-a dat demisia şi a acceptat un post de suplinitor la ţară. În 1981 a intrat ca învăţătoare în Salicea, satul ei natal, situat la aproximativ 15 kilometri de Cluj. După cinci ani a revenit în oraş ca învăţătoare la Liceul Pedagogic pe care-l absolvise, unde a rămas 16 ani.
Cântec de protest faţă de haosul din învăţământ
Îşi aminteşte că a fost permanent sub lupă pentru că Liceul Pedagogic din Cluj este unul de elită, iar nivelul de pregătire al dascălilor este extrem de ridicat. Ulterior, a urmat şi Facultatea de Psihologie pentru a-şi valida informaţiile pe care le avea deja şi pe care le obţinuse prin experienţa la catedră.
A luptat mereu împotriva haosului din învăţământ şi a nivelului din ce în ce mai slab de pregătire al profesorilor. ”Mă durea efectiv sufletul când vedeam acest lucru, simţeam că şcoala românească şi-a pierdut rostul”, ne mărturiseşte învăţătoarea. În 2016 a compus şi un cântec de protest, cu care i-a mobilizat pe profesori şi părinţi, ajungând să-l interpreteze, să-l filmeze şi să-l publice pe YouTube.
Cântecul este o adaptare după colindul Leru-i ler: „Mai e câte-un dascăl şi câte-un părinte, leru-i ler, Care poartă şcoala în suflet şi-n minte, leru-i ler, Umăr lângă umăr, vor s-o-nsufleţească, leru-i ler, Demnitatea şcoala să-şi redobândească, leru-i ler”.
Ce schimbări propune în sistemul de învăţământ
”Ar trebui schimbat totul. În primul rând, curricula. Schimbările făcute până acum s-au realizat din dorinţa de-a îmbunătăţi lucrurile, dar ele le-au stricat, din păcate. Ce mă deranjează cel mai mult este că nu se ascultă vocea celor care predau. Curricula actuală nu are coerenţă, e haotică. Vrem să învăţăm copiii să vorbească corect româneşte, dar tot scoatem din program lucruri esenţiale. De pildă, la clasa a III-a vorbim de propoziţia simplă şi cea dezvoltată, în timp ce din programa şcolară s-a scos subiectul şi predicatul. Cum explici propoziţia simplă formată din subiect şi predicat când tu nu ai predat la clasă aceste noţiuni?”, se întreabă retoric Mariana Rusu.
FOTO proiectulmerito.ro
Dascălul crede că trebuie reconstruită şi relaţia şcolii cu familiile elevilor, astfel încât ambele să meargă în acelaşi sens, iar copiii să nu mai fie prinşi la mijloc, aşa cum se întâmplă acum de multe ori.
Algoritmul prin care a rescris sistemul preşcolar de învăţare
A fost preocupată permanent de metode de predare mai eficiente şi nu a încetat să experimenteze. Aşa a ajuns să conceapă, în 2003, un abecedar revoluţionar, care propunea pentru prima oară învăţarea cititului înaintea scrisului: în primul semestru, cu literele mai uşoare din alfabet, apoi cu celelalte.
Înainte de Revoluţie, învăţătoarea concepea fişe de lucru care completau abecedarul unic, astfel că, până când ajungeau la scrierea literelor cele mai grele – A şi M –, copiii ştiau deja să citească. A avut nevoie de un an şi multe nopţi nedormite ca să structureze abecedarul, dar efortul a meritat pe deplin.
”Aveam copii în clasa a II-a şi a III-a care nu ştiau să citească. Am făcut o recuperare atunci, cu unii am reuşit, cu alţii mai puţin sau deloc. Ulterior, când predam la clasa I, am avut un şoc când mi-am dat seama că o fetiţă nu ştia să citească, ci o făcea din memorie, ajutată şi de imaginile din Abecedar”, povesteşte dascălul cum i-a venit ideea manualului altfel.
FOTO proiectulmerito.ro
S-a gândit atunci să creeze practic un algoritm de învăţare a cititului, pe care l-a experimentat şi schimbat de mai multe ori înainte să dea examenul pentru gradul I de profesor. ”Am făcut acest lucru ca să nu mai fiu pusă în situaţia de-a nu descoperi la timp o deficienţă de învăţare la copii”, explică învăţătoarea.
Abecedarul care a văzut lumina tiparului era a cincea variantă pe care Mariana Rusu a elaborat-o şi pe care a numit-o sugestiv ”Doi paşi”, însemnând citit şi scris.
Îşi aminteşte că s-a lovit de o puternică rezistenţă din partea unei părţi a profesorilor din învăţământul primar, care au refuzat pur şi simplu să îşi schimbe metodele de predare şi au continuat să folosească vechile manuale. Învăţătorii care au ales să predea după Abecedarul conceput de Mariana Rusu au făcut-o pentru că simţeau nevoia să schimbe ceva în modul de predare, iar rezultatele nu au întârziat să apară.
Deschizătoare de drumuri în educaţie
În cadrul unei conferinţe a fost numită „trendsetter“ pentru că a deschis practic drumul unui nou sistem de învăţare.
”Au observat că Abecedarul meu a schimbat mentalitatea prin faptul că cititul şi scrisul pot fi despărţite, în sensul să învăţăm mai întâi să citim şi apoi să scriem. Asta se întâmplă acum, doar că nu se întâmplă într-un an, ci în doi. În clasa pregătitoare se învaţă alfabetul şi cititul, iar în clasa I se trece la literele scrise de mână”, detaliază dascălul cum funcţionează algoritmul său de învăţare.
Ulterior, a colaborat la mai multe cărţi şi caiete de lucru îndrumătoare pentru clasa I, precum ”Călătorie în ţara literelor”, cu texte despre piersici, asocieri de imagini, poveţe de genul „binele înfăptuit se întoarce înmulţit” sau teme de gândire precum: „Scrie în caiet fapte bune făcute de tine în acest an”, sau „spune ce ai vrea să schimbi în comportamentul tău”.
”Evident, ca dascăl, mi-am dorit ca elevii mei să scrie şi să citească, să socotească la matematică, dar am pus accent şi pe dezvoltarea socio-emoţională şi formarea caracterelor acestor copii”, este moştenirea pe care Mariana Rusu a lăsat-o elevilor săi.
Se încarcă comentariile...
